Ştiri

Actualitate socială, economică, politică, sportivă şi culturală

Tableta zilei

Retrospectiva „Tableta zilei”

Top 10

Top 10 Airplay

Top Magazin

Revista „Top Magazin”

Audio

Cele mai importante subiecte locale ale zilei difuzate în cadrul emisiunii „Pulsul Matinal”

Prima pagină » Tableta zilei

Oare Ştefan cel Mare nu se răsucea în mormînt?

4 iulie 2018

Am să încep acest comentariu cu spusele mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Înalt PreaSfinţia Sa Teofan, pe care acesta le-a rostit la Putna, la sărbătoarea Sfîntul Ştefan cel Mare: „A trăit într-o perioadă complicată. Moldova, deși era întreagă, era totuși o țară mică față de cum erau vecinii și a fost obligat să facă alianțe, uneori chiar de vasalitate, dar alianțele sale erau întotdeauna dependente de trei lucruri: ca țara lui să fie respectată, credința ortodoxă să nu fie atinsă și pămîntul țării să nu încapă pe mîna străinilor”. La Mănăstirea Putna, locul unde-şi doarme somnul de veci Ştefan cel Mare, a fost şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Îmbrăcat cu ie şi bundiţă, domnul Flutur, care este iniţiatorul Programului Ştefanian, s-a pus în fruntea unui grup de pelerini şi a parcurs pe jos distanţa de la intrarea în comună şi pînă la mănăstire. Unii dintre pelerinii îmbrăcaţi în costume populare n-au venit cu mîna goală în curtea lăcaşului de cult, ci aveau cu ei sigla inventată de Consiliul Judeţean Suceava pentru Anul Centenar pe care scrie: „Bucovina 1918 – 2018. Centenarul Unirii cu Ţara”. La istorie am învăţat că, într-adevăr, în 1918 Bucovina s-a unit cu Ţara, dar am mai învăţat şi că Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost domnitorul Moldovei, şi nu al Moldovei şi Bucovinei, aşa cum este ÎPS Teofan mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Gheorghe Flutur, iniţiatorul Programului Ştefanian, dedicat, evident, lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, tocmai s-a întors de la Viena, unde, după cum s-a lăudat, a promovat Bucovina. Viena a fost capitala Imperiului Austro-Ungar, care în 1774 s-a făcut stăpîn peste Bucovina, pe care a ţinut-o sub ocupaţie pînă în 1918. Oare atunci cînd în curtea Mănăstirii Putna Gheorghe Flutur stătea îmbrăcat în costum popular şi asculta slujba, iar mitropolitul spunea că alianțele lui Ştefan cel Mare „erau întotdeauna dependente de trei lucruri: ca țara lui să fie respectată, credința ortodoxă să nu fie atinsă și pămîntul țării să nu încapă pe mîna străinilor”, domnitorul nu se răsucea în mormînt?

Notează articolul: 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele