Ştiri

Actualitate socială, economică, politică, sportivă şi culturală

Tableta zilei

Retrospectiva „Tableta zilei”

Top 10

Top 10 Airplay

Top Magazin

Revista „Top Magazin”

Audio

Cele mai importante subiecte locale ale zilei difuzate în cadrul emisiunii „Pulsul Matinal”

Prima pagină » Ştiri

Stelian Tănase, la Radio Top, despre efectele schimbărilor de la Bruxelles asupra României şi despre noul mandat al lui Isărescu

4 iulie 2019

Radio Top:  Cum vedeți dumneavoastră schimbarea de gardă de la Bruxelles pentru Romania?

Stelian Tănase: Sînt două întrebări aici. Schimbarea de gardă era inevitabilă, sînt proceduri care trebuie respectate şi era culmea ca tocmai la Bruxelles, care insistă atît de mult pe respectarea normelor, procedurilor, acordurilor semnate să fi apărut vreo defecţiune. Asta este una. Deci s-au respectat, s-a facut o rocadă, s-a ales cu dificultate, trebuie să spun mai greu decît în alţi ani noua conducere a instituţiilor UE. Pentru România aş spune că e nula la nula, ca la bulgari la meciuri. Nula la nula, în sensul că aceste alegeri au ieşit prost pentru ţările noi, pentru ţările care au intrat dupa 1989 în UE. Nici unul din cei propuşi de ţările est-europene nu a intrat în structura de vîrf a Uniunii Europene. Toţi cei aleşi, negociaţi, sînt oameni care provin din Occident: Germania, Franţa, Belgia, Italia. Deci Polonia, România sau vreo republică baltică, să zicem, sau Bulgaria, de care s-a vorbit atît că şi-a negociat, nu au primit nimic.

RT: Deci avem Europa cu două viteze ?

ST: Exact asta am vrut să spun. În fapt avem o Europă cu două viteze. Este un semnal pe care teoria lui Macron se vede pusă în fapt. Occidentul şi-a ales propia lui conducere şi a lăsat restul Europei, fostele ţări comuniste, în afara acestui nucelu dur al Uniunii Europene. Mă gîndeam că măcar Polonia, care l-a avut pe Tusk, să prindă ceva. În plus este o ţară foarte mare, în primele cinci din Europa, şi ca teritoriu, şi ca populaţie, şi ca forţă economică. Este o decizie a Uniunii Europene de a avea, în fapt, o Europă cu două viteze ca la carte.

Negocierile în taberele care s-au creat la Bruxelles în aceste zile, România s-a aflat în tabăra cîştigătoare. Iohannis a mers cu Germania, cu Merkel, de la care n-a obţinut nimic în aceşti patru ani, cum am sperat noi cînd l-am votat. Nimic n-am obţinut. Germania nu ne-a tratat mai bine ca-n alte perioade. Merkel şi-a pus omul ei în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, să zic, este cea care urmează să-i succeadă la conducerea partidului şi la cancelaria de la Berlin. Protejata ei a preluat, aşadar, Comisia Europeană. A fost ministru al Apărării, omul numărul 2 în partid, are şapte copii, e medic de meserie, personaj interesant, foarte ambiţios. Trăim în epoca femeilor în politică. Este un avans extraordinar al femeilor în politică şi în România, dar şi-n toată Europa.

RT: Domnule Tănase, v-aţi gîndit vreo clipă că domnul Iohannis nu s-ar fi poziţionat la fel ca Germania? Pentru că el este cu doamna Merkel de la început.

ST: Se putea întîmpla ca Germania să piardă partida şi atunci să ne aflăm în tabăra celor care au pierdut. Concluzia este că România se va alege cu ceva din asta. Noi nu am primit nimic, cum nu a primit nici Polonia. Toată Europa de Est nu a primit nimic. Pe de altă parte, trebuie să vedem că Germania şi Franţa au căzut la pace, pentru că şefa BCE va fi Christine Lagarde, vechi politician, care vine din Statele Unite ale Americii, de la Washington. Şi o vedem şefă la BCE, o instituţie extrem de puternică şi care în perioada următoare va dicta politica europeană. Aşadar, Macron, care are o mare problemă că intră în algeri nu s-a întors chiar cu mîna goală de la negocieri. Doamna Merkel nu mai avea interes, pentru că ea e out din politică. Merkel nu avea o miză mare, decît să lase lucrurile cum trebuie după ea.  Macron, însă, avea o foarte mare problemă. Avea o presiune uriaşă, ca nu cumva să se întoarcă cu mîna goală. N-a cîştigat cum a vrut el Comisia Europeană, dar a cîştigat BCE. Poate să se ducă în alegeri şi să zică….

RT: Spuneaţi că România s-a poziţionat în tabăra cîştigătoare, însă ştim noi ce-a negociat România? Sau întrebarea corectă este: Klaus Iohannis a negociat ceva pentru România sau doar a tăcut şi şi-a asumat votul pentru doamna propusă de doamna Merkel?

ST: Avînd în vedere stilul lui de mutulică, n-a negociat nimic, a stat şi a votat cum trebuie. Mi-ar fi plăcut să fi pus problema MCV-ului, problema Schengen-ului. Problema MCV-ului este a noastră. Noi, la Bucureşti, în ultimii doi ani jumătate am luat măsuri împotriva Justiţiei. Am deschis multe uşi corupţiei şi normal că sîntem sancţionaţi. Dar mă gîndesc că Iohannis ar fi putut să spună problema, nu ştiu dacă a pus-o, eu presupun că nu, pentru că-i cunoaştem stilul indolent. Trebuie să vedem partea plină a paharului, că sîntem cu câştigătorii, cu cei care au prins poziţii importante în această negociere.

RT: Domnule Tănase, mă uit pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale şi văd un comunicat sec publicat acolo după tot ce s-a întîmplat la Bruxelles. Nu ar fi fost normal ca preşedintele României să iasă şi să facă o declaraţie de presă sau chiar o conferinţă de presă? Pentru că a fost un eveniment foarte important, care avea urmări pentru România în următorii ani.

ST: Ar fi fost normal, dar asta înseamnă că presupunerea mea e corectă: n-are nimic de spus. Deci, nu s-a întîmplat nimic acolo pentru România, nu s-a luat o decizie. Şi avea nevoie, că vine campania prezidenţială. Avea nevoie să vină să se laude cu rezultate. Dacă nu face un comunicat, nu ţine o conferinţă de presă, nu dă o declaraţie la Cotroceni, înseamnă că nu are ce să spună. A venit, s-a uitat pe-acolo, a dormit puţin, a citit ceva, a mai purtat o conversaţie, a mai mîncat un pişcot şi a venit acasă. Cam asta cred că s-a întîmplat la Bruxelles.

RT: Domnule Tănase, cum explicaţi coaliţia formată pentru susţinerea domnului Isărescu pentru încă un mandat, în condiţiile în care domnul Isărescu a fost criticat de-a lungul timpului, mai ales în ultima perioda, în special din zona Puterii?

ST: Şi pentru mine a fost şi este un mister. Îl cunosc bine pe Mugur Isărescu. De vreo 30 de ani. În 2000 am servit în cadrul campaniei lui pentru preşedinţie. Am fost între cei doi-trei experţi ai lui. Pînă acum PSD a fost împotriva lui, l-a criticat din toate poziţiile, a tras în BNR. A fost un atac intens. Doi ani de zile n-a cedat o zi. Aşa că săptămîna trecută, cînd am auzit-o pe doamna Dăncilă că-l susţine pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat am rămas foarte surprins şi am crezut că nu aud bine. Lucrurile s-au adeverit, pentru că a fost o mică revoltă la grupul de la Senat condus de Şerban Nicolae. Motivele pentru care l-au ales pe Isărescu ar putea să fie două. Primul e că înlocuirea lui Isărescu ar arunca în aer guvernarea, care este foarte fragilă din punct de vedere financiar. Nu au om forte la finanţe. L-au lăsat pe Isărescu acolo, care, cît de cît, echilibrează lucrurile, are o mînă de specialişti în jurul lui, care de 30 de ani ţin economia în echilibru şi în situaţii foarte grele. Nu şi-au permis o aventură, mai ales că nu aveau om. Al doilea argument: Mugur Isărescu este foarte conectat cu toţi marii bancheri ai lumii. Personal se cunoaşte cu toţi de 30 de ani. Cred că aceste relaţii ale lui Isărescu în lumea bancară au contat foarte mult. România este într-un mare pericol să aibă un colaps economic,din cauza aventurismului lui Teodorovici, Vîlcov şi Dragnea şi toţi cei de-acolo, în zona economică. Mugur Isărescu poate să ajute într-o situaţie de criză şi poate să ţină măcar moneda. Aşadar, PSD a luat o decizie practică, zic eu. Trei. Cred că s-au primit multe telefoane din zone sensibile pe plan european şi mondial din lumea bancară. Şi doamna Dăncilă a fost prevenită că n-ar fi bine să-l înlocuiacsă pe Isărescu, pentru că lumea bancară are încredere în el. Indiferent cîte miliarde ai în cont, fără încredere nu faci nimic. Este o alegre foarte bună, pentru că în 30 de ani a arătat că poate să ţină echilibrele, pentru că ştie meserie. E un lucru foarte important. Şi dacă economia României a ajuns pînă aici, un mare merit îl are şi el, pentru că guvernele fac prostii din interes electoral.

 

Notează articolul: 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele