Prezent la cea de-a XV-a ediţie a Tîrgului Mărului de la Fălticeni, preşedintele Organizaţiei Judeţene Suceava a PSD, senatorul Ioan Stan, a spus că treaba-i bună, dar că ar putea fi şi mai bună. Domnul Stan, care este trăitor într-una din cele mai mari zone pomicole din ţară, Fălticeni, a spus că suprafaţa cultivată este mai mică decît în 1990, dar cu toate acestea producţia este dublă. Totodată, Ioan Stan a constatat că pepinierele fac faţă cererii. Pe de altă parte, senatorul recunoaşte că subvenţiile de care beneficiază pomicultorii nu sînt mulţumitoare şi încurajatoare. Conform lui Ioan Stan, parte din vină pentru această situaţie o au chiar crescătorii de meri: „Subvențiile se dau printr-o lege. Dacă ceilalți care sînt la producția de carne, de lapte, la cultura vegetală au ținut legătura cu noi în permanență, ei nu prea au ținut”. „Noi” fiind parlamentarii, iar „ei” fiind pomicultorii. Totuşi, cu raţele, porcii, cartofii şi merii lucrează şi mulţi oameni simpli, care nu ştiu decît de munca la cîmp sau la fermă şi care n-au ei treabă cu deschis uşile. Apoi, parlamentarii au treabă la Parlament cam trei zile pe săptămînă, maxim, în plen sau în comisii. În rest, senatorii şi deputaţii sînt plătiţi pentru a fi prezenţi în teritoriu, unde teritoriu nu înseamnă doar casa lor, biroul lor parlamentar şi întîlnirile cu colegii de partid. Parlamentarii trebuie să se mişte prin judeţele lor pentru a sta de vorbă cu oamenii şi pentru a-i întreba ce-i doare şi ce pot face pentru ei. E de datoria parlamentarilor să aibă discuţii directe cu cetăţenii şi să se informeze din presă, după care să facă propuneri legislative şi să interpeleze miniştri în legătură cu diferite probleme. În Constituţie scrie la articolul 69 că „în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sînt în serviciul poporului”. În concluzie, parlamentarii trebuie să meargă la munte, şi nu muntele trebuie să vină la ei. Muntele însemnînd muntele de probleme cu care se confruntă cei în slujba cărora ar trebui să fie deputaţii şi senatorii.