Prăbușirea unei părți din zidul Cetății Hotinului scoate în evidență importanța lucrărilor de restaurare și întreținere a monumentelor istorice, în condițiile în care degradarea apare în timp, nu peste noapte. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, doctorul în arheologie Emil Ursu, subliniază că astfel de intervenții sînt esențiale pentru păstrarea patrimoniului, oferind ca exemplu investițiile făcute în ultimii ani la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Într-o intervenție telefonică la Radio Top, Emil Ursu a declarat: ”Se vede de cel puțin vreo 10 ani, chiar mai bine. Din păcate, ca peste tot în lumea asta, în cazul monumentelor istorice mereu se spune: <Hai că mai rezistă un an>”.
Acesta a explicat că principala cauză o reprezintă umiditatea: ”Dacă ne uităm pe fotografii mai vechi de la Hotin, se vedea că acolo era o zonă foarte umedă. Acea umiditatea, se știe că, din păcate, lucrează foarte rapid. Foarte rapid înseamnă niște ani, dar nu foarte mulți ani, și că această umiditate poate duce la prăbușirea zidurilor”.
Probleme similare au existat și la Suceava. A declarat domnul Ursu: ”Și la noi a început să cadă din piatră (…), umezeala aduce după sine o creștere a vegetației. Și la Suceava au crescut copaci, și la Hotin sînt probleme cu această vegetație. În aer liber vîntul bate, păsările circulă, semințele pot, uneori, prinde rădăcini”.
Emil Ursu a arătat că intervențiile nu sînt rapide: ”La noi s-a intervenit destul de repede, dar destul de repede a însemnat în vreo patru ani, pentru că așa durează procedura legală”. În același timp, costurile sînt semnificative. A subliniat directorul MNB: ”Consiliul Județean Suceava alocă sume destul de importante, sume chiar foarte mari, pentru ca monumentul istoric să își păstreze integritatea. Anul trecut, un proiect de 13 milioane de lei doar pentru eliminarea umidității din incintă”.
Potrivit domnului Ursu, în cazul Cetății Hotinului, lucrările anterioare nu au vizat suficient zidăria: ”S-au făcut niște lucruri de restaurare pe bani europeni, însă s-a mers pe restaurarea din incintă și pe reconstruirea unor încăperi, unor zone, mai puțin pe zidărie. Zidăria, sigur, e destul de consistentă și poate nu li s-a părut că vor avea probleme într-o perioadă scurtă, dar uite că lucrurile n-au stat așa”.
Directorul Muzeului Național al Bucovinei a subliniat și importanța istorică a cetății. A spus acesta: ”Reprezintă o pagină de istorie medievală moldovenească și, implicit, românească”. Acesta a amintit că fortificația a rezistat inclusiv în contextul Bătăliei de la Războieni, cînd trupele otomane nu au reușit să o cucerească.
În opinia sa, astfel de monumente necesită intervenții constante și bine finanțate, iar lipsa acestora duce, inevitabil, la degradări majore.