Avem un nou ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Pînă la proba contrarie, pare cel mai sănătos dintre miniştrii de pînă acum ceea ce ne face pe noi, cetăţenii, să ne punem mai mari speranţe în el, aşa cum am făcut-o şi în cazul Guvernului tehnocrat. Acesta din urmă n-a reuşit o performanţă mai mare de nota 7 cu indulgenţă, după cum însuşi premierul Dacian Cioloş s-a autoevaluat. De la Vlad Voiculescu însă românii pretind o prestaţie de nota 10. Mandatul de ministru a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis care a subliniat că, prin preluarea acestui portofoliu, are şansa să corecteze problemele sistemice din domeniu şi că independenţa politică îi dă o libertate suplimentară, avînd în vedere că miniştrii politici s-au temut de propriul partid şi mai puţin de opinia publică. De parcă precedenţii miniştri chiar şi-au propus. La situaţia în care se află Sănătatea e limpede că nici n-au vrut şi nici n-au încercat. Dar preşedintele nu doar că nu prea înţelege lucrurile per ansamblu, dar nici nu are încredere deplină în guvern, atîta vreme cît mesajul său sună astfel: „Cu siguranţă, nu veţi corecta toate lucrurile, nu veţi rezolva toate problemele, dar această independenţă politică vă dă o libertate surprinzătoare în a intra şi a rezolva probleme sistemice pe care nu le-au rezolvat alţii”. Adică fiţi kamikaze, faceţi ce ştiţi, nu mai e de apărat imaginea niciunui partid, sînteţi pe cont propriu. E comod să scoţi castanele din foc cu mîna altuia. Pe de altă parte, are şi dreptate preşedintele, atîta vreme cît timpul rămas pînă la expirarea Guvernului tehnocrat e foarte scurt iar şansele de a rezolva ceva în sistem sînt minime. Decredibilizarea la care se supune Vlad Voiculescu cu bună ştiinţă însă arată curaj iar dacă astfel de oameni nu se implică sîntem realmente pierduţi. Îi dorim noului ministru al Sănătăţii succes şi minte limpede, noroc, că-i trebuie, şi să rămînă sănătos.