Trebuie să fie o mare responsabilitate să îţi asumi recepţia unor lucrări de interes public. Adică, ar trebui să fii un bun profesionist, să ştii ce înseamnă calitatea şi să nu faci rabat, pentru că altfel, răspunzi direct în faţa legii chiar pentru viaţa unor oameni, în caz că se întîmplă vreo nenorocire. Poate că acesta este motivul pentru care CNADNR nu a recepţionat încă tronsonul al III-lea al şoselei de centură a Sucevei, dat în folosinţă în primăvara anului trecut. Sau poate că nu. Nu putem fi siguri atîta vreme cît oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri refuză să aducă lămuriri în acest sens. Şi tot de aceea putem crede orice ne spune nouă propria raţiune şi intuiţie. Culmea este însă că lucrările nerecepţionate au fost totuşi plătite. De fapt, nu e culmea deloc, dacă e să luăm în calcul faptul că acţionarul principal al Societăţii Teo Trans Consulting, cea care a executat lucrarea, este fratele unui fost director de achiziţii în CNADNR. Asta, în contextul în care se ştie cum se fac, de regulă, plăţile de la stat, cu ce întîrzieri. Se poate deci specula că la mijloc este un conflict de interese iar lucrările executate pe tronsonul trei al centurii nu corespund cu prevederile din caietul de sracini. Şi-atunci, cum am putea crede că nereceptarea lucrărilor este cauzată de responsabilitate asumată? La Centura Sucevei lucrările au început în 2008. După şapte ani, s-a reuşit darea în folosinţă a unui tronson, nici acela cu acte în regulă. Nu de mult, după 8 ani, ceea ce echivalează cu 2.990 de zile, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Cătălin Homor, a anunţat că şoseaua de centură a Sucevei poate fi finalizată în termen de 90 de zile, vorbind în cunoştinţă de cauză după ce a vizitat şantierul variantei de ocolire. Directorul CNADNR n-a spus nimic despre momentul în care lucrările ar putea începe, dar ştim deja că el se fereşte de detalii. Cu promisiunea unui termen final în vara lui 2017, rămîne deci cum stabilit: centura e un proiect de viitor.