Nimeni nu ne ştie sărăcia şi necazurile mai bine decît noi înşine, dar cînd apare şi o analiză făcută de specialişti care confirmă situaţia, e ca şi cum am primi o etichetă iar capacul s-ar închide ermetic, ştergînd orice şansă de redresare. Potrivit unor calcule făcute de Ziarul Financiar pe baza statisticilor Eurostat, un român cu salariul mediu al doilea cel mai mic din UE, după Bulgaria, îşi poate cumpăra 28 de coşuri cu alimente din salariul lunar, în timp ce un un polonez – 50. Aveţi curajul să întrebaţi cîte poate un german? Poate. Pentru că el are un salariu mediu net de cinci ori mai mare decît al unui român. Dar venitul lunar al unui european occidental nu face singura diferenţă. Puterea de cumpărare scăzută face ca aproape o treime din cheltuielile unei gospodării din România să fie reprezentate de alimente şi băuturile nonalcoolice. După această pondere, România se situează pe primul loc în Europa. Prin comparaţie, o gospodărie din Marea Britanie alocă mai puţin de 9% din venituri pe alimente, iar una din Norvegia 12%. În situaţia în care o mare parte din venituri merg pe mîncare, alături de utilităţi şi transport, sumele rămase pentru răsfăţ precum vacanţe sau pentru educaţie şi sănătate sunt foarte mici. Şi cum la omul sărac nici boii nu trag, sîntem beneficiarii şi altor inegalităţi. De exemplu, preţul unui bilet de avion în România are un cost mediu de 12 dolari pentru fiecare 100 km călătoriţi, potrivit unui studiu al unei agenţii europene de turism. Asta înseamnă de două ori mai mult decît în Portugalia unde un bilet costă în medie 6,7 dolari fiind urmată de Suedia şi Bulgaria. Să ne consolăm cu ideea că la coada clasamentului stau ţările din nord-vestul Europei precum Finlanda, Olanda, Belgia sau Danemarca. Ce salarii au însă aceşti cetăţeni e o informaţie care contează. La nivel global, pe primul loc în ceea ce priveşte costul unui bilet de avion este India – 3 dolari la suta de km, iar cele mai scumpe călătorii cu avionul sînt vîndute în Emiratele Arabe Unite. Ori noi nu sîntem nici unii, nici alţii şi nici nu ne dorim.
Alina Mihăescu