Unionismul este o temă de care curentul naţionalist activat în ultima vreme profită din plin. Ba mai mult, aş spune că abuzează, pentru că una e să militezi pentru facerea unei dreptăţi istorice şi alta e să faci jocuri şi valuri pentru diverse cauze conjuncturale. Dar nu depre acestea din urmă e vorba. Ci despre românii de peste Prut care, mi-e temă, nu sînt tot una cu moldovenii, cetăţeni ai Republicii Moldova. Mulţimile celor două categorii se intersectează dar nu se suprapun. Ori acesta este un adevăr care nu poate fi nici măcar contestat, darămite schimbat. Indiferent ce credem noi, românii din România, cei aproape 4 milioane de moldoveni sînt în măsură de a-şi decide singuri soarta, ceea ce au făcut şi duminică, ziua în care au avut loc alegeri pentru preşedintele Moldovei. Rezultatul a fost cu emoţii dar nu decisiv. Va exista un al doilea tur de scrutin în care se va confrunta pro-rusul Igor Dodon şi pro-europeana Maia Sandu. Nu ştiu de ce, dar după cum au arătat jurnalele de ştiri ale principalelor televiziuni din România, subiectul nu pare a fi unul de abordat. O atitudine de genul „dacă nu se bate nimeni cu jandarmii, nu prezintă interes”. La Suceava însă, pe lîngă Universitate, e o comunitate importantă a cetăţenilor moldoveni; a existat chiar şi o secţie de votare care a contribuit semnificativ la scorul primului tur. 88% dintre basarabenii care au votat la Suceava au preferat candidatul pro-european Maia Sandu care, per total, a reuşit să obţină 38%. Un scor remarcabil dar deloc surprinzător dacă ne gîndim cine sînt electorii care şi-au exercitat dreptul aici şi ce face statul român, membru al Uniunii Europene, pentru fiecare dintre ei. Rămîne întrebarea cine la Suceava a votat cu Igor Dodon? Cine sînt acei 8 cetăţeni care au pus ştampila pe candidatul pro-rus? Sigur că decizia lor e una absolut legitimă, sigur că n-au greşit cu nimic făcînd asta. Şi totuşi, cine? Pe 13 noiembrie, peste două săptămîni, va exista un al doilea tur de scrutin. Între Igor Dodon şi Maia Sandu este o diferenţă circa 10 procente, mult dar nu de nesurmontat, dacă ne amintim ultima confruntare de la prezidenţialele din România. Doar 30% din populaţia sub 25 de ani a votat duminică. În mîna tinerilor stă astăzi viitorul Republicii Moldova. Ce bine-ar fi dacă şi ei ar înţelege asta! Unionismul rămîne, deci, o cu totul altă chestiune.