Suceava și Botoșaniul trebuie să-și dea mîna

O știre difuzată de Radio Top, cea referitoare la aurul cîștigat la dublu vîsle fete și de argintul cîștigat la patru rame băieți a avut multe zeci de mii de vizualizări și mii de aprecieri și comentarii. Una dintre fete este originară din județul Suceava, iar cealaltă este din Botoșani. În ceea ce-i privește pe băieți, trei sînt născuți în județul Suceava, iar unul la  Botoșani. Un mesaj aparținînd unui om de afaceri din Ardeal spune așa: ”Bravo! Felicitări! Colaborez cu mai multe persoane din zona Suceava -Botoșani, sînteți foarte serioși, oameni de treabă și harnici”. Au apus de mult vremurile cînd la meciurile de fotbal dintre Botoșani și Suceava se striga ”FC Botoșani o echipă de golani!” și cînd pe stadion și în afara lui ieșeau niște bătăi între suporteri ca în filmele cu cowboy. Bun, acum lucrul acesta nici nu s-ar mai putea întîmpla pentru că Botoșaniul are echipă de fotbal în prima ligă, iar Sucevea evoluează în liga a III-a. Cele două formații s-ar putea întîlni, totuși, în Cupa României, dar vorbim despre o competiție care nu naște pasiuni. Au trecut vremurile cînd una dintre glumele preferate ale sucevenilor era: copilul născut la Botoșani era întrebat ce vrea să se facă atunci cînd va crește, iar acesta răspundea că sucevean. Au trecut vremurile cînd cei de la Botoșani le dădeau peste nas celor din Suceava cu teatrul și cu filarmonica. În cadrul unei emisiuni la Radio Top, generalul în rezervă Vasile Moțoc, fost șef al Poliției Județului Suceava și fost adjunct al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, spunea că este neapărată nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială. Și că o entitate formată din Suceava, Botoșani și Neamț ar putea aduce mai repede dezvoltarea cu ajutorul fondurilor europene. Dacă Ancuța Bodnar, din Suceava, și Simona Radiș, din Botoșani, au reușit să-și dea mîinile pline de bătături și să cîștige aurul la Tokyo, ar trebui și ca cele două județe să-și dea mîinile pentru a face lucruri împreună. Dar mîinile alea bătătorite, dispuse să facă treabă, nu alea fine de birocrat care ”joacă” la trecerea timpului.