Suceava turistică, și nu prea

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, vrea niște punți. Oricum, e mult mai ușor de făcut niște punți decît autostrăzi și șosele de centură. De fapt, domnul Flutur nici nu vrea să construiască punțile, ci și-ar dori să le găsească. În timpul celei de-a XII-a ediții a întîlnirilor franco-române pentru turism, care a fost găzduită de Suceava, domnul Flutur le-a spus oaspeților francezi: ”Să găsim niște punți de legătură și mai puternice între noi, pentru ca Franța să devină numărul unu la numărul de turiști care să viziteze Bucovina în perioada următoare. (…) Aș vrea să vă dau doar un barometru. Noi acum devenim a treia destinație turistică din România, după Litoral și Brașov, ca număr de locuri de cazare. Adică s-a investit foarte mult în infrastructura turistică, în pensiuni, agro-pensiuni, în special, iar cele mai multe sînt concentrate în jurul mănăstirilor, al monumentelor UNESCO”. Despre Suceava ca a treia destinație turistică din țară a vorbit și prefectul Alexandru Moldovan. Dar Valea Prahovei, care geme de turiști tot anul, turiști și români, și străini cu foarte mulți bani, care vin din București și din străinătate? Dar Transilvania? Luați dumneavoastră ce vreți din Transilvania. Cînd mergi peste hotare și vorbești cu străinii, mulți știu de Transilvania, pe care au și vizitat-o. Dar Bucureștiul? Dar Valea Oltului? Bun, județul Suceava reprezintă o atracție turistică, iar turismul s-a dezvoltat de la an la an. Însă, nu ar trebui să ne dăm ceea ce nu sîntem, adică un fel de buric al pămîntului românesc în materie de turism. Cîți turiști din București și din străinătate vin la Suceava, și nu din Botoșani și Iași, cîte zile stau și cîți bani lasă la noi în județ? Turiști care vin din Crăciun în Paști ori la un tur al mănăstirilor de două zile și la o nuntă care ține trei zile și trei nopți înseamnă turism, și nu prea.