Potrivit fostului europarlamentar de Suceava Cătălin Nechifor, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur este unul complex, insuficient explicat public și cu efecte inegale între statele membre, Germania fiind principalul beneficiar potențial. Deși documentul este blocat în Parlamentul European și se află în analiza Curții de Justiție a UE, unde o decizie ar putea veni abia peste doi ani, Berlinul, prin cancelarul Friedrich Merz, face presiuni pentru aplicarea lui provizorie, mizînd pe avantajele economice pe care le-ar aduce în special marilor exportatori europeni.
Domnul Nechifor a explicat, în cadrul unei intervenții telefonice la Radio Top: ”Germania ar fi cel mai mare cîștigător al acordului, pentru că, de departe, are cele mai mari exporturi către Mercosur, către America de Sud, și atunci, evident, ar putea face presiuni, inclusiv astfel de declarații. Germania se chinuie, nu mai fac nimic ca și creștere economică și vrea din nou să redevină acel motor al Europei, care a fost și în trecut (pe partea de export cu valoare mare adăugată). Lipsa unor taxe vamale ar crește apetitul pentru cei din America de Sud să cumpere produse germane”.
În ceea ce privește semnarea acordului de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înainte de votul Parlamentului, Cătălin Nechifor spune că a fost vorba despre un gest formal. A spus acesta: ”Parlamentul European, dar și parlamentele naționale vor trebui să ratifice acest acord Mercosur, ceea ce nu va fi un lucru foarte simplu. Votul era prevăzut în următoarele luni, în aprilie, dacă lucrurile nu ar fi fost inflamate deja suficient de mult, inclusiv în România, de protestele fermierilor”.
Fostul europarlamentar atrage atenția și asupra lipsei de informare publică privind conținutul acordului. A subliniat acesta: ”A fost o lipsă totală de informare publică cu privire la ceea ce prevede acest acord, pentru că un acord de genul ăsta există între statele membre ale UE. Nu e nimic altceva – nu avem taxe vamale între nici un stat membru UE. Faptul că adaugi încă un teritoriu important, cu o populație de vreo 300 milioane de locuitori ca potențiali beneficiari ai produselor tale, nu ar trebui să fie neapărat un lucru rău, doar că trebuie să protejezi și ceea ce se face în Europa”.
Potrivit domnului Nechifor, impactul acordului nu ar fi uniform, iar în urma implementării lui, ”probabil că fermierii ar fi fost cei mai impactați, dar nu toți”. A adăugat el: ”Cei care sînt în zootehnie cred că abia așteaptă să-și cumpere furaje, porumb, soia, nutrețuri… la prețuri, poate, și la jumătate față de ceea ce produce un fermier român. Undeva, lucrurile sînt de discutat. Nu va fi toată lumea pierzătoare sau cîștigătoare. Va fi în echilibru cumva”.
Deși a fost contestat, acordul se poate aplica, în funcție de decizia fiecărei țări membre. A explicat Cătălin Nechifor la Radio Top: ”Se poate aplica. Dacă o țară membră nu aprobă prin Parlament acordul, țara respectivă va avea un alt fel de statut, o altfel de procedură, (care va fi lămurită cînd vine cu răspunsul Curtea de Justiție a Uniunii Europene – n.r.). Cine știe cînd va veni și răspunsul CJUE, cu toată că la un astfel de dosar probabil că vor încerca să dea o soluție mai rapidă”.
Cît despre lipsa de interes public, domnul Nechifor subliniază că problema nu este una exclusiv românească. A spus acesta: ”Dosarul cu Mercosur se discută din 1991. În general, tot ce înseamnă legislația asta, sau, mă rog, procedurile care vin din Parlamentul European, din Comisia Europeană, sînt complicate. Dacă te uiți într-o deschidere de document, jumatate de pagină, sau cel puțin o pagină, e cu preambul – <avînd în vedere că…>, <ținînd cont de…>, <știind că…>… și la sfîrșit, despre ce-i vorba. Deci, birocația bruxeleză și-a făcut tot timpul, să zic așa, mîna, complicînd lucrurile și justificîndu-și, într-un fel, și existența: <Dom’le, uite ce documente serioase sînt acolo!>”.
(Foto: Economedia)
