La propunerea primarului Marius Rîpan, Consiliul Local Vatra Dornei a hotărât în unanimitate interzicerea jocurilor de noroc pe raza municipiului-stațiunii, cu excepția punctelor de lucru ale Loteriei Române. Sălile de jocuri vor mai funcționa pînă la expirarea autorizațiilor.
Hotărîrea a fost adoptată după multe dezbateri. Primarul a spus că înaintea votului au avut loc consultări publice și discuții directe cu cetățenii, iar concluzia majoritară a fost aceea că locuitorii municipiului doresc eliminarea sălilor de jocuri de noroc. A declarat domnul Rîpan: „Este un moment în care hotărîm în ce direcție vrem să o luăm cu municipiul nostru. Am discutat cu foarte mulți dorneni și am ajuns la concluzia că marea majoritate își dorește ca aceste activități să fie interzise, cu excepția jocurilor loto, care nu reprezintă un pericol social sau economic”. El a subliniat că Vatra Dornei este o comunitate relativ mică, unde efectele negative ale dependenței de jocuri de noroc se resimt mai puternic decît în orașele mai mari. A mai spus primarul: „Din discuțiile purtate cu specialiști, medici și oameni care au avut contact cu această problemă, toți au spus că dependența de jocuri de noroc devine o problemă socială tot mai mare. Sînt situații reale, pe care nu le putem ignora”.
Preotul Marius Magherca, de la Catedrala „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, a vorbit despre numeroasele cazuri dramatice întîlnite de-a lungul activității sale, spunînd: ”Am întîlnit persoane în situații disperate, oameni care și-au vîndut terenuri, păduri sau alte bunuri doar pentru a continua să joace. Familii întregi au fost distruse de acest flagel. Cei mai expuși sînt tinerii, dar și persoane mature, între 40 și 60 de ani”.
La rîndul său, medicul Sânziana Macsim-Benchea, consilier local din PNL, a prezentat efectele medicale și sociale ale dependenței: „Sînt oameni care joacă zi și noapte, și care își pierd familiile și bani. Am avut în evidență o persoană care s-a sinucis după ce și-a pierdut casa, familia și copiii. Ne confruntăm cu o nouă realitate medico-socială generată de aceste dependențe”.
De cealaltă parte, oamenii de afaceri din domeniu au solicitat autorităților locale să nu aplice interdicția imediat și să ofere un termen de tranziție pentru închiderea activităților. Ilie Cute, proprietarul unui spațiu închiriat în care funcționează o sală de jocuri de noroc în fosta clădire a stațiunii balneare, a cerut o perioadă de grație, argumentînd că zeci de angajați riscă să rămînă fără locuri de muncă. A spus domnul Cute: „Nu să se taie dintr-o dată. Să existe o perioadă de grație. Oamenii trebuie să se așeze cu locurile de muncă, iar proprietarii spațiilor trebuie să găsească soluții. Se va ajunge la pustiirea spațiilor în care funcționează aceste săli, dar și a orașului”. Petrică Buzilă, un alt om de afaceri, a avertizat că interzicerea sălilor fizice ar putea muta masiv fenomenul în mediul online, unde controlul accesului minorilor este mai dificil.
În timpul ședinței, consilierul local AUR Gheorghe Popovici a propus acordarea unei perioade de grație de câteva luni, astfel încît operatorii economici să își poată încheia activitatea și să identifice alternative pentru salariați.
Primarul Marius Rîpan a explicat, la finalul dezbaterilor, că administrația locală nu poate emite autorizații provizorii suplimentare și că operatorii existenți își vor putea continua activitatea doar pînă la expirarea licențelor actuale. A declarat primarul: „Dacă acordăm o prelungire pentru o sală, trebuie să facem la fel pentru toate. Nu putem trata diferit un agent economic. Unele autorizații expiră în mai, altele în ianuarie sau februarie 2027. Dacă mai prelungim încă un an, ajungem în 2028 și încă avem aceste aparate în oraș”.
Potrivit datelor prezentate în ședință, numărul total al angajaților din domeniu este de aproximativ 36, incluzînd și agențiile loto. Primarul a precizat că unele locații funcționează mixt, cu personal care deservește și baruri, și jocurile de noroc.
De asemenea, Marius Rîpan a respins ideea că jocurile de noroc ar reprezenta un avantaj pentru stațiunea montană. „Nu cred că vin turiștii la Vatra Dornei pentru a juca jocuri de noroc. Atractivitatea municipiului nu vine din aceste activități”.
Primarul a recunoscut că administrația locală ar fi putut încasa venituri din taxe și impozite, însă a apreciat că acestea nu compensează costurile sociale generate de dependență. „Este o problemă socială și am recunoscut-o cu toții. Noi încercăm să limităm acest fenomen cît ne permite legea”.
