După decizia CCR privind incompatibilitățile, care a stîrnit furia primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și care a născut o dezbatere aprinsă în societate, a transmis un puncct de vedere avocatul Traian Andronachi, fost prefect PSD al Sucevei pînă în urmă cu cîteva săptămîni. Iată comunicatul integral al domnului Andronachi:
<De ieri, rețelele sociale sunt inundate de mesaje potrivit cărora Curtea Constituțională ar fi validat o „lege retroactivă”, inventată pentru înlăturarea lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei.
Se vorbește despre abuz, despre o lege „cu dedicație”, despre un CCR controlat politic și chiar despre „demolarea bazelor democrației”.
Sunt cuvinte grele.
Tocmai de aceea cred că înaintea verdictelor de pe Facebook trebuie să ne uităm la lege, la hotărârile instanțelor și la ceea ce s-a întâmplat deja în România în situații similare.
Vorbesc și din perspectiva avocatului, dar și din experiența de prefect al județului Suceava, când am avut obligația concretă de a aplica legislația privind încetarea, suspendarea sau incompatibilitatea unor mandate de aleși locali.
Sancțiunile în materia integrității nu au apărut în 2026
Legea nr. 176/2010 reglementează de 16 ani incompatibilitățile, conflictele de interese și consecințele acestora.
Art. 25 vorbește expres despre conflictul de interese și despre consecințele juridice care decurg din constatarea definitivă a unei asemenea situații.
Mai mult, jurisprudența Curții Constituționale și legislația administrației publice locale au tratat cu mult înaintea cazului Fritz efectele interdicțiilor de integritate asupra ocupării funcțiilor elective.
Așadar, putem discuta juridic despre modificarea adoptată acum de Parlament și despre normele sale tranzitorii. Putem avea opinii diferite.
Dar este mult prea simplist să afirmăm că până în vara lui 2026 nu exista nimic, iar Parlamentul a inventat peste noapte o sancțiune pentru Dominic Fritz.
Dominic Fritz nu a fost declarat în conflict de interese de PSD sau de CCR.
Acesta este un fapt care pare să se piardă în zgomotul ultimelor zile.
Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese de Agenția Națională de Integritate.
A contestat raportul ANI.
Curtea de Apel Timișoara i-a respins acțiunea.
A formulat recurs.
La 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins definitiv recursul.
Mai mult, chiar Curtea de Apel Timișoara arătase în motivarea pronunțată în februarie 2026 că, în cazul aleșilor locali pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese, legislația prevede încetarea de drept a mandatului, constatată prin ordin al prefectului.
Februarie 2026. Cu luni înaintea amendamentului despre care astăzi ni se spune că ar fi inventat această consecință special pentru Dominic Fritz.
Iar Înalta Curte a formulat un principiu cu care este greu să nu fii de acord:
același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.
Exact aceasta este problema.
La Suceava am avut deja asemenea situații
Nu vorbesc doar teoretic.
Ca prefect al județului Suceava am avut pe masă situații dificile privind mandate ale unor aleși locali.
Și vreau să fac aici o precizare importantă.
Niciun prefect nu lucrează singur.
Actele pe care le-am emis au fost analizate și fundamentate împreună cu colegii din aparatul de specialitate și, în mod deosebit, cu profesioniștii din structura juridică a Instituției Prefectului Suceava.
Au fost oameni care au citit hotărâri, au verificat termene, au analizat legislația și jurisprudența și au pus legalitatea înaintea oricărei considerații politice.
Le mulțumesc și astăzi pentru profesionalism.
Pentru că exact aceasta trebuie să fie administrația: instituții în care decizia se ia pe lege, nu după numele celui vizat.
Cazul Nistor Tătar este relevant astăzi
În martie 2025 am avut de soluționat situația fostului primar al municipiului Rădăuți, Nistor Tătar.
Conflictul de interese provenea din exercitarea unui mandat anterior de primar.
Raportul ANI fusese contestat în instanță și devenise definitiv prin Decizia Înaltei Curți nr. 4861 din 26 octombrie 2023.
Între timp, Nistor Tătar ocupa o altă funcție electivă, aceea de consilier local.
În urma analizei juridice, prin Ordinul Prefectului nr. 245 din 31 martie 2025 am constatat încetarea de drept a mandatului său de consilier local.
Persoana vizată provenea din aceeași formațiune politică.
Nu a contat.
Nu am căutat o interpretare favorabilă pentru cineva din aceeași zonă politică și nici una mai severă pentru un adversar.
Am aplicat ceea ce, împreună cu colegii juriști ai instituției, am considerat că impune legea.
Nistor Tătar a considerat ordinul nelegal și l-a atacat în instanță.
Era dreptul său.
Tribunalul Suceava i-a respins acțiunea.
A formulat recurs.
La 2 martie 2026, Curtea de Apel Suceava, prin Hotărârea nr. 173/2026, a decis:
„Respinge recursul ca nefondat. Definitivă.”
Așadar, nu vorbesc astăzi despre o interpretare juridică inventată pentru cazul Dominic Fritz.
Am aplicat legislația integrității în 2025, iar instanțele au confirmat definitiv legalitatea măsurii.
Iar consecința juridică nu s-a limitat la pierderea mandatului de consilier local. În cazul Nistor Tătar operează și interdicția de trei ani prevăzută de legislația în materia integrității.
Nu a fost singura situație în care am aplicat o lege incomodă
La Mitocu Dragomirnei, când situația juridică a primarului Radu Reziuc a impus suspendarea temporară a exercitării mandatului, am emis actul prevăzut de lege.
Era primar PSD.
Nu a contat.
La Vatra Moldoviței, după condamnarea definitivă a primarului Virgil Saghin la trei ani de închisoare cu executare, am emis ordinul de încetare înainte de termen a mandatului.
Din nou, am aplicat legea.
Aceste acte nu sunt motive de laudă. Era obligația prefectului.
Le invoc astăzi dintr-un singur motiv: pentru că demonstrează că statul de drept nu poate funcționa cu măsuri diferite în funcție de numele sau partidul celui căruia i se aplică legea.
Și atunci ajungem la Dominic Fritz
Și în cazul său ANI a constatat conflictul de interese.
Și el a contestat.
Și el a avut acces la instanțe.
Și în cazul lui există acum o hotărâre definitivă a Înaltei Curți.
Iar regimul juridic al integrității cuprinde și o interdicție de trei ani, cu efecte asupra ocupării funcțiilor și demnităților publice în condițiile stabilite de lege.
De aceea miza nu privește doar actualul mandat al lui Dominic Fritz.
Privește și perioada de trei ani în care interdicția legală își produce efectele.
Data exactă de la care această perioadă trebuie calculată în cazul său trebuie stabilită prin aplicarea textului legal incident și a formei finale a legii.
Nu voi inventa eu o dată pentru ca o postare să sune mai spectaculos.
Asta face diferența dintre argument juridic și propagandă.
CCR a fost sesizată exact pentru a decide dacă legea respectă Constituția
USR a contestat modificarea inclusiv din perspectiva principiului neretroactivității.
Era dreptul său și este firesc într-un stat de drept.
Curtea Constituțională a analizat sesizarea.
A decis, cu majoritate de voturi, că prevederea contestată este constituțională.
Dominic Fritz are dreptul să critice această soluție. Are dreptul să folosească toate căile juridice pe care le consideră necesare.
Dar există o diferență între a critica o hotărâre și a delegitima instituția care a pronunțat-o.
Când spui că o decizie nefavorabilă reprezintă un „brutal abuz de putere”, că CCR este „controlată politic” și că se „demolează bazele democrației”, discuția depășește apărarea juridică personală.
Pentru că justiția și instituțiile statului nu pot fi independente numai atunci când ne dau dreptate.
Și mai există un fapt care trebuie spus: nu este vorba despre o singură persoană
ANI a făcut publică situația existentă.
Sunt 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani.
47 dintre aceste persoane ocupă în continuare funcții pentru care există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese.
Iar 22 de persoane declarate în conflict de interese într-o funcție electivă ocupă în continuare o funcție electivă.
Așadar, oricât de mult ar personaliza dezbaterea rețelele sociale, problema juridică este mai mare decât Dominic Fritz.
Nu discutăm despre un singur om.
Discutăm despre o regulă care trebuie să fie aplicabilă tuturor.
Aceasta este, pentru mine, adevărata discuție despre statul de drept
Am fost prefect și am semnat acte care au produs consecințe serioase pentru oameni.
Nu am făcut-o cu satisfacție.
Și nu am făcut-o singur.
În spatele acestor acte au fost funcționari publici și juriști ai Instituției Prefectului Suceava care au analizat profesionist fiecare situație.
Le-am cerut un singur lucru:
să-mi spună ce spune legea, nu cine este persoana.
În cazul Nistor Tătar, ordinul nostru a fost atacat până la Curtea de Apel.
Justiția l-a confirmat definitiv.
În alte cazuri am aplicat legea unor primari, inclusiv unui primar PSD.
De aceea nu pot accepta ideea că statul de drept trebuie măsurat în funcție de cine este persoana afectată.
Nu putem avea o lege la Rădăuți și alta la Timișoara.
Nu putem avea o lege la Mitocu Dragomirnei și alta atunci când cel vizat este liderul unui partid.
Nu putem cere severitate pentru ceilalți și excepții pentru ai noștri.
Și nu putem transforma orice hotărâre a unei instanțe sau a Curții Constituționale care nu ne convine într-un atac asupra democrației.
Ca avocat cred în dreptul oricui de a contesta.
Ca fost prefect cred în obligația autorității de a aplica legea.
Iar ca cetățean cred într-o regulă și mai simplă:
Aceeași lege. Aceeași măsură. Pentru toți.
