Credincioşii care trec pragul Mănăstirii „Sf. Ioan” din Suceava acum, în Postul Crăciunului, sînt întîmpinaţi de cîteva cuvinte de-ale Înaltului Pimen care au fost aşternute pe un panou. Cuvintele arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor nu îndeamnă la rugăciune, bunătate şi înţelgere, ci reprezintă adevărate bîte date peste cap lui Gheorghe Flutur. Pimen Suceveanul, în calitatea sa de preşedinte al fundaţiei particulare Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, este nemulţumit că nu este lăsat să pună topoarele pe jumătate din suprafaţa împădurită a judeţului Suceava. Pentru început, aşa, de încălzire, Înaltul Pimen îl altoieşte pe preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru programul „Crăciun în Bucovina”. Pimen Suceveanul, sau cine o fi cocoţat frazele pe panoul din curtea Mănăstirii, e nemulţumit din cauza limbajului folosit de domnul Flutur. Scrie pe panou: „Limbajul folosit de cei care au acordat interviuri ziariştilor locali cu prilejul manifestărilor mai sus amintite este, însă, un limbaj de lemn, moştenire a defunctului regim comunist-ateu: Sfîntul Nicolae este numit „Moş Nicolae”, iar Sărbătorile de Crăciun în cinstea Naşterii şi Botezului Domnului sînt numite „Sărbători de Iarnă””. Bine că arhiepiscopul Pimen n-a zis nimic atunci cînd în centrul Sucevei a fost montată şi sfinţită panarama aia de ou uriaş care a intrat în nu ştiu ce carte a recordurilor care nu folosesc la nimic. Bine că Înaltul Pimen n-a zis nimic nici atunci cînd, de Paşte, Gheorghe Flutur a adus Lumină Sfîntă de la Ierusalim. Pe panou mai sînt înşirate nişte declaraţii pro împroprietărire făcute de Gheorghe Flutur de-a lungul timpului. Înaltul Pimen îi solicită domnului Flutur să se prezinte în faţa şefului Regiei Naţionale a Pădurilor, Valerian Solovăstru, a prefectului de Suceava, Sorin Popescu, şi a senatorului PDL de Suceava, fostul prefect Orest Onofrei, cel care, argumentat, s-a opus împroprietăririi fundaţiei particulare cu 166.000 de hectare de pădure. Îi solicită să reia în faţa celor trei declaraţiile favorabile Fondului Bisericesc pe care le-a făcut cu diferite ocazii. Mai mult, Gheorghe Flutur este invitat să repete declaraţiile sale în faţa instanţei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la procesul care va avea loc pe 1 martie 2011. Dar în ce calitate să se prezinte domnul Flutur la proces? Declaraţiile acestuia în faţa instanţei ar avea aceeaşi valoare ca unele pe care le-ar face un pădurar de la Brodina sau un şofer care alimentează cu pufuleţi magazinele săteşti. Pe acelaşi panou din curtea Mănăstirii „Sf. Ioan” mai scrie: „Actul retrocedării Fondului Bisericesc nu aparţine domnului Gheorghe Flutur, ci oamenilor justiţiei neinfluenţaţi de politicienii care văd în veniturile aduse de pădurile Fondului Bisericesc cea mai mare resursă financiară pentru reuşita în campaniile electorale şi mărirea bugetului personal”. Însă, despre banii pe care Arhiepisopia Sucevei şi Rădăuţilor îi face din exploatarea celor 16.500 de hectare de pădure primite de pomană de la Statul Român nu scrie nimic. Pe de altă parte, Înaltul Pimen ori vrea politizare, ori nu vrea politizare? De ce-l pune pe politicianul Gheorghe Flutur să se prezinte în faţa instanţei pentru a o influenţa pe faţă? Pentru că vrea politizare. Aşa cum a vrut şi înainte de campania electorală din 2004, atunci cînd a făcut declaraţii care au pus presiune pe primul ministru Adrian Năstase. Şi care domn Năstase, ca să scape de gura lui Pimen Suceveanul, a dat de pomană Arhiepiscopiei 90.000 de hectare de pădure. Hectare care, după alegeri, aşa cum era normal, s-au întors acasă, adică la Statul Român. Aplicînd aceeaşi reţetă, Înaltul Pimen pune presiune pe vicepreşedintele PDL la nivel naţional Gheorghe Flutur pentru ca acesta să vorbească unde trebuie, astfel încît jumătate din suprafaţa împădurită a judeţului Suceava să ajungă la Fondul Bisericesc. Numai că acum nu e campanie electorală. Poate-i spune cineva acest lucru lui Pimen Suceveanul.
În 2010, Pimen Suceveanul aplică reţeta din 2004
