În ultimele 6 luni, 41 de medici din judeţul Suceava şi-au făcut actele şi bagajele pentru a pleca la muncă în străinătate. Nici asistenţii nu stau cu documentele necompletate şi cu valizele puse în dulap la păstrare. Medicii şi asistenţii s-au săturat de bătaia de joc la care sînt supuşi de către diriguitorii sistemului de sănătate. Şi nici nu mai vor să stea după fundul unor oameni mai puţin educaţi şi mai puţin spălaţi, care au pretenţii de staruri şi care consideră că medicul sau asistentul trebuie să facă minuni. În curînd, va trebui să ne mulţumim cu sfaturile băbeşti transmise din gură în gură de pe vremea tracilor. Sau cu reţetele postate pe unele site-uri de diferiţi autodidacţi. Mai greu va fi să ne operăm singuri, dar ştiţi cum spune o vorbă transmisă şi ea din gură în gură, dar nu de pe vremea tracilor, ci a cronicarului Grigore Ureche: nevoia te învaţă. Nu doar medicii de oameni, ca să spun aşa, îşi pun rucsacul în spate şi speranţe într-o viaţă decentă în Occident. Febra plecărilor la muncă în străinătate a început să facă victime şi printre medicii veterinari. Un focar de boală, ca să mă exprim aşa, a apărut şi se dezvoltă în judeţul Suceava. Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, Petrea Dulgheru, a anunţat că, anul trecut, opt medici şi-au luat lumea în cap. Şi că alţi doi veterinari se pregătesc să le copieze gestul. Domnul Dulgheru, care este şi directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare, a spus că dacă, în România, un veterinar cîştigă, oficial, cam 700 de lei, în Anglia sau în Germania poate avea cîştiguri de cel puţin 10 ori mai mari. Bun, dacă noi, oamenii, ne putem vedea singuri de sănătate şi ştim cînd să bem ceai de sunătoare, şi cînd de coada şoricelului, vacile, porcii, găinile şi caii cum se vor descurca? De aceea, întrebarea pentru cei care conduc ţara asta pe ultimul drum ar fi: pe noi ne-aţi omorît, dar cu calul ce-aţi avut?







