Sucevenii vor sta în frig. Să zică mersi că legea nu-i permite producătorului să sisteze furnizarea agentului termic pe vreme de iarnă. Este singurul motiv pentru care Bioenergy nu va închide complet căldura, ci doar o va reduce. O va reduce suficient cît să nu fie acuzaţi că-ncalcă prevederile legale şi insuficient pentru a fi cald şi confortabil în casele oamenilor. Era de aşteptat să se întîmple asta. Jocul de-a uite căldura, nu-i căldura durează de prea multă vreme, iar eforturile financiare din ultima perioadă au ţinut evident de proximitatea alegerilor şi miza electorală. Sînt cinci factori implicaţi în chestiunea încălzirii centralizate: Bioenergy, Termica, Primăria municipiului Suceava, asociaţiile de proprietari şi populaţia. Pare că nu-i nicio afacere, căci nimeni nu are de cîştigat, şi totuşi… Dacă totul n-ar fi decît o piatră de moară de ce şi-ar mai prelungi Termica agonia de societate falimentară ce este? Deşi managementul defectuos s-a dovedit cu vîrf şi îndesat, căci altfel nu am fi în situaţia de faţă, Termica este în continuare nu doar partenerul Primăriei, ci şi cea care încasează banii plătiţi de populaţie. A demonstrat că „se pricepe” la gestionat bani şi de aceea municipalitatea îi acordă încredere. Spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi spun cine eşti. Domeniul nu este deloc unul arid. Încălzirea în casele oamenilor va fi o nevoie permanentă, ca atare fluxul este asigurat, ceea ce înseamnă că astfel condiţia de bază a unui business profitabil este îndeplinită. Aşa se face că Bioenergy, o firmă relativ nouă, vrea să facă această afacere la Suceava, oraş în care se ştie că furnizarea agentului termic ridică mari probleme financiare. În spatele deciziei de a construi o astfel de centrală care a costat 80 de milioane de euro, pentru care acţionarii au făcut credite uriaşe, există cu siguranţă un studiu de fezabilitate care, teoretic, demonstrează eficienţa unei afaceri de acest fel. Acţionariatul noului producător de agent termic este format din Adrem Invest 50%, şi alţi doi investitori, cu un pachet egal de acţiuni, printre care se numără Schweihofer, cel mai mare jucător din industria lemnului. Greu de crezut că atare agenţi economici s-au aruncat cu capul înainte într-o afacere cu o asemenea investiţie şi profit incert. Populaţia n-are prea multe variante. Ori investeşte într-o centrală proprie şi se debranşează de la sistemul centralizat, ori rămîne clientul Termica. O situaţie contra naturii pentru că suceveanul nu are cu Termica niciun contract direct. Asociaţiile de proprietari şi-au dovedit de mult ineficienţa şi e aproape de neînţeles cum li se permite încă să funcţioneze, mai ales celor foarte mari şi cu atît mai greu de controlat. Primăria este şi ea parte a ecuaţiei. Susţine că încălzirea este o mare bătaie de cap, dar n-a îndemnat niciodată populaţia să devină independentă din acest punct de vedere, în loc să consume agentul termic furnizat prin reţeaua societăţii falimentare Termica. De foarte mulţi ani nu s-a găsit o soluţie pentru ca sistarea agentului termic, în caz de neplată, să se poată face individual. Sînt prea multe semne de întrebare la care nimeni nu-şi propune să răspundă. Există o teorie: ceea ce nu se poate rezolva de la prima întrunire organizată cu un anume scop, nu se va rezolva niciodată. Pare să funcţioneze perfect pe speţa încălzirii centralizate la Suceava, doar dacă n-o fi vorba de rea intenţie, Doamne fereşte!
Alina Mihăescu
