Ştiţi povestea cu Pretrică şi lupul. Acelaşi este mecanismul care a consolidat ideea că nu mai poţi avea încredere în niciun politician, că toţi sînt la fel, indiferent din ce partid ar fi. Există totuşi momente, gesturi sau declaraţii pe care nu poţi să nu le remarci pentru că sunt foarte rare şi pe care, chiar dacă nu le crezi pînă la capăt, adică inclusiv cu argumente, trebuie să le apreciezi. Liberalul sucevean Cristian Adomniţei, care s-a suspendat de la şefia PNL Iaşi în urma problemelor cu justiţia, el fiind cercetat sub control judiciar pentru favorizarea făptuitorului, a anunţat, duminică, într-o şedinţă a liberalilor ieşeni, că nu va candida la alegerile locale de anul viitor. Jos pălăria, domnule Adomniţei, chit că nu port. E firesc să faceţi asta, e demn şi lăudabil. Cristian Adomniţei, scrie presa, ar fi recunoscut că prezenţa sa pe listele PNL la locale ”ar da apă la moară” adversarilor de la PSD, care ar putea specula că un ”penal” apare pe listele PNL. Acest condiţional optativ nu-şi are rostul, nici în relaţia cu adversarii politici şi nici în cea cu electoratul simpatizant. Evident că asta se va întîmpla, evident că PSD va aminti de „penalul„ Adomniţei chiar şi dacă nu candidează, darămite dacă o face. Era deci logic să hotărască să nu candideze anul viitor. Sigur că ideal ar fi, vedeţi recurg şi eu la condiţional deşi tot despre politică vorbim, ca retragerea din prima linie a unui politician care are probleme cu legea să se facă nu de dragul partidului, ci din moralitate personală, din bun simţ, din şapte ani de-acasă. Dar ce legătură au toate astea cu politica? E dezamăgitor să vedem că oricît am mai vrea să-l credem pe Petrică, el tot în gura lupului ajunge. Nu cred că îl ajută asta cu ceva pe suceveanul Adomniţei, dar măcar din patriotism local, să ştie că apreciem pasul înapoi pe care l-a făcut. Decenţa dă întotdeuna bine.
Alina Mihăescu
