Încălzirea globală ne-a bulversat pe toţi. Pe unii i-a scos complet de pe orbită. Nu mai ştii cînd e iarnă, cînd e primăvară, anotimpurile se amestecă. Unii nu ştiu cum să se îmbrace dimineaţa sau dacă să-şi ia umbrelă, alţii nu ştiu cînd să organizeze licitaţii. Mi-e teamă că la cei din urmă nu e doar vremea de vină ci şi obişnuinţa lor de-a face lucrurile de mîntuială. Programul privind încurajarea consumului de fructe în școli, finanțat din fonduri europene și naționale, ar fi trebuit să se deruleze şi în acest an şcolar care, poate nu v-aţi dat încă seama, dar se apropie de final. Şi pentru că finanţarea a fost asigurată, cele 66 de milioane de lei trebuie cheltuite. Cum? Pe mere. Ceea ce s-a şi întîmplat începînd cu ultima zi a lunii martie, în ciuda faptului că fructele ar trebui să fie distribuite elevilor vreme de 86 de zile pe perioada iernii. Logic vorbind, la final de martie a trecut deja o bună parte a primăverii dar, vă spuneam, anotimpurile nu mai sînt ce-au fost. Şi nici n-aveau cum să respecte prevederile iniţiale, atîta vreme cît Guvernul a decis abia în decembrie, înainte de Crăciun, că programul „Fructe în şcoli” va continua şi-n 2016. Amînarea s-a produs practic la nivel de ţară, iar acum elevii de clasele I- VIII vor primi în loc de 86 de mere pe timp de iarnă, doar 56 de mere, cînd se va putea, pînă-n ultima zi de şcoală. Sigur, nu e vina furnizorilor că se termină anul şcolar la 17 iunie. Dar ce fel de mere distribuie este fix responsabilitatea lor, iar Consiliul Judeţean, instituţia care s-a îngrijit de desemnarea cîştigătorului licitaţiei are şi el partea sa de vină. La Şcoala Generală „Mihai Eminescu” din Suceava, de exemplu, copiii au primit începînd de joi, mere. Mici, stricate, lovite. Unii le-au refuzat, alţii le-au dus acasă şi le-au dat la capre. Pe bună dreptate, numai că dacă te gîndeşti că pentru un kilogram de mere statul şi Uniunea Europeană au plătit aproape 4 lei, situaţia este cu atît mai revoltătoare. Merele care au ajuns pînă şi la ştiri de urîte ce erau sînt de fapt o marfă proastă la suprapreţ, pentru că nimeni n-ar folosi banii din bugetul propriu să cumpere asemenea produse. Cînd vine însă vorba de cheltuirea banilor de la stat, firme precum Parisiene a la Vis, despre care am mai citit şi altădată în presă, se arată brusc interesate şi fac tot posibilul să pună mîna pe contract. Producător de produse de panificaţie, această firmă alături de alte două şi un PFA se ocupă acum de distribuţia poamelor în şcoli. Mare belea schimbarea asta climatică!
