Sponsorizarea bisericilor, funcţie de implicare

În raportul de activitate pe ultimul an, primarul Sucevei, Ion Lungu, arată că municipalitatea a sprijinit financiar mai multe unităţi de cult. Conform raportului, cei mai mulţi bani, un milion de lei, au fost repartizaţi pentru noul sediu al Seminarului Teologic. Pe locul II se află Catedrala „Naşterea Domnului” cu 500.000 de lei. Apropo de Catedrală, într-o convorbire telefonică pe care am avut-o cu primarul, acesta mi-a spus că la acest lăcaş de cult trebuie pictată o suprafaţă de 15 hectare şi că dacă ar fi bani, dar nu sînt, şi s-ar lucra susţinut, lucrările ar fi gata în 15 ani. Ştiind cît e de darnică municipalitatea, unităţile de cult din Suceava vor continua să bată la uşa acesteia şi vor cere sponsorizări în continuare. De exemplu, Parohia „Sfînta Înviere”, care este situată în centrul Sucevei, în vecinătatea Casei Polone, are nevoie de 50.000 de lei pentru executarea lucrărilor de reparaţii la tîmplăria bisericii. Solicitarea va fi discutată în şedinţa Consiliului Local Suceava de astăzi şi cred că va fi aprobată, pentru că aleşii noştri, indiferent de religie, nu vor să se pună rău cu slujitorii Bisericii. După aceea, cînd Primăria va avea bani treaba se va rezolva. De-a lungul timpului s-au înregistrat şi refuzuri. Nu multe, dar eu existat. Cu toate că an de an unităţile de cult primesc fonduri de la Primăria Suceava nu am auzit să se fi făcut un regulament de acordare a finanţărilor. Să fie ca la fotbal, de exemplu. Un exemplu prost, pentru că Foresta Suceava a retrogradat în liga a III-a, dar altul n-am găsit pe moment. În cazul fotbalului se scrie în caietul de sarcini că se alocă fonduri pentru o echipă de seniori care să evolueze în liga a II-a. Pentru noua Foresta, cea retrogradată, se va specifica faptul că echipa trebuie să fie în liga a III-a, iar suma alocată va fi mai mică decît pînă acum. Şi la biserici ar trebui să se aloce fonduri nu funcţie de nevoi, ci funcţie de performanţă. Bine, nu se va constitui o comisie de la Primărie care să vadă dacă preoţii cîntă frumos ori dacă slujbele lor sînt atractive. Nu, nu la aşa ceva mă refer. Lăcaşurile de cult ar trebui să primească finanţare funcţie de implicare lor în viaţa comunităţii, pentru că nu este normal să beneficieze de bani şi lăcaşul de cult care doar stropeşte cu pămătuful şi cel care se îngrijeşte de soarta oamenilor bătrîni, bolnavi şi singuri, de exemplu.