Foştii primari ai Sucevei Filaret Poenaru şi Gheorghe Toma au acceptat invitaţia actualului primar, Ion Lungu, şi au participat la evenimentul de la Cetatea de Scaun. Au mai fost prezenţi arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt PreaSfinţia Sa Pimen, prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, parlamentarii Angelica Fădor, Ioan Balan şi Virginel Iordache, consilieri locali şi judeţeni şi directori ai unor instituţii publice. Totodată, au răspuns invitaţiei reprezentanţi ai unor localităţi partenere cu Suceava: Sosnowiec, Cernăuţi şi Soroca. În timpul manifestărilor care au debutat în sala Voievozilor, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a făcut o prezentare a istoriei Cetăţii de Scaun. La eveniment a vorbit şi Gheorghe Flutur, cum altfel: „Noi trebuie să vorbim primii despre Ștefan cel Mare, despre Moldova. Avem legitimitatea și obligația să o facem. Istoria și viața e destul de nedreaptă uneori, dar sîntem obligați în fața ei să vorbim mai apăsat despre istoria adevărată a Moldovei. Și da, de la Siret, de la Baia, capitala s-a mutat circa 200 de ani, aici, la Suceava. Această zonă a fost capitală a Moldovei. Ea trebuie să rămînă capitală culturală a zonei și trebuie recunoscută în continuare. Și după 200 de ani capitala s-a mutat la Iași. Și a fost și la Iași capitala aproape 300 de ani și acum e la București. Dacă e să traducem pînă la capăt, originea vine de aici, din zona Sucevei, și noi trebuie să ne mîndrim cu asta. Sîntem într-un alt context istoric astăzi, însă trebuie mereu să spunem românilor că Suceava este oraș de scaun, oraș cetate, și că merită mai mult. Să fiți mîndri că sînteți suceveni, că sîntem în locul sfînt al Mușatinilor. Să le respectăm memoria, faptele lor de vitejie, credința ortodoxă care a fost de nestrămutat în această zonă, și să facem mai mult din respect pentru ceea ce au fost ei”. Ei, dar toate astea s-au întîmplat pe 10 februarie 2018, atunci cînd s-au sărbătorit 630 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei. Anul acesta nu s-a întîmplat nimic. Nimic-nimic. Dar nu pentru că nu am avut un 10 februarie şi anul acesta, ci pentru că noi marcăm doar cifrele rotunde, fiindcă ne place să ne dăm rotunzi.
Pentru că ne place să ne dăm rotunzi
