Uneori, plicurile cu facturi ajung tîrziu sau chiar deloc la destinatar. În cazul în care compania către care trebuie să faci plata nu are și servicii online, atunci rămîi restanțier. Asta înseamnă penalități sau întreruperea serviciului pentru care nu ai plătit. De vină sînt companiile care emit facturile pentru că nu aleg cu atenție firmele de servicii poștale. Și, evident, firma de servicii poștale pentru că nu-și alege cum trebuie angajații. Ori pentru că îi plătește prost pe aceștia, iar oamenii nu au chef de treabă. Nu puține sînt cazurile cînd clienții trebuie să-și caute facturile în maldărul de scrisori aruncate de factorii poștali la intrarea în scările de bloc ori în clădirile care adăpostesc mai multe firme. La fel se întîmplă și cu revistele editate de marile magazine. Mai ales acum, în luna cadourilor, supermarket-urile se întrec în a scoate pe piață reviste de promovare. Revistele sînt acum mai multe, mai consistente și mai colorate. Revistele astea ar trebui să ajungă în cutiile poștale, însă cel mai adesea ele sînt aruncate cu brațul pe casele scărilor de bloc sau chiar pe marginea drumului. Că aceste reviste sînt rar așteptate și că oamenii s-au cam plictisit de ele o demonstrează și faptul că în unele blocuri locatarii au pus la intrare cutii de carton pe care scrie ceva de genul ”Cutii pentru materialele promoționale”. Marile magazine ar trebui să-și revizuiască politica de promovare, în sensul că ar trebui să tipărească un număr mai mic de reviste și pliante pe care să le încredințeze unor firme sau unor persoane despre care știu sigur că-și fac treaba bine. E păcat de hîrtia folosită pentru tipar și de munca celor angajați să întrețină curățenia în blocuri și la sediile firmelor. Mai multe reviste colorate nu înseamnă automat că mesajul companiei ajunge la cît mai mulți consumatori, ci înseamnă mai multă risipă atunci cînd revistele zac aruncate aiurea.
Reviste colorate și, apoi, aruncate
