De multe ori noi, sucevenii, strîmbăm din nas la ce vedem și auzim în jurul nostru. Ba străzile sînt prea aglomerate, ba pensiunile sînt scumpe, ba mîncarea nu e bună, ba casele arată nu-știu-cum, ba oamenii sînt așa și pe dincolo. Pe de altă parte, tot ce e la alții e mai bun decît la noi. La fel ca în copilărie, atunci cînd prăjitura de la cofetărie ori cea de la mătuși era mai gustoasă decît cea de acasă. M-am întîlnit cu o doamnă care conduce o firmă serioasă din Suceava și care mi-a spus că tocmai a fost prin vestul și prin sudul țării și că a rămas impresioantă de cum s-au dezvoltat unele așezări urbane. Pe de altă parte, doamna a fost dezamăgită să vadă că unele sate au fost părăsite în totalitate și că în altele domnește paragina. În ceea ce privește mult lăudata zonă Bran-Moeciu, doamna a fost impresionată neplăcut de faptul că la unele pensiuni nu putea mînca oricine, ci numai persoanele care erau cazate acolo. Doamna era de-a dreptul furioasă pe cei care spun că la alții e mai bine și mai frumos ca la noi, la Suceava. La fel de furioasă era și pe cei care vorbesc urît despre întreaga zonă a Moldovei, cu referire expresă la Vaslui. Firma doamnei are lucrări și la Vaslui, despre care spune că nu merită eticheta de județ al înapoierii. Nu toate lucrurile sînt perfecte la Suceava. Dar județul nostru are și părți bune spre foarte bune. Dacă am ieși mai des din Suceava pentru a vedea și altceva poate ne vom schimba părerea. Poate vom vedea cu alți ochi și oamenii, și drumurile, și blocurile, și casele, și ogoarele, și peisajele, și obiectivele turistice, și evenimentele care se organizează. Nu este Suceava fruntea, dar nici la coada clasamentului nu se află. Din contră, la cîteva capitole stăm chiar bine.
Suceava văzută cu ochii omului umblat
