Spitalului din Suceava i-o fi ajuns bisturiul la os din moment ce a apelat la presă pentru a transmite un mesaj adresat celor care dau dovadă de lipsă de înțelegere ori de-a dreptul de proastă creștere în raport cu personalul Unității de Primire a Urgențelor. În debutul unui comunicat semnat de conducerea unității medicale și de Sindicatul Medicilor Suceava se arată: ”Trăim în prezent într-un sistem medical românesc <grav bolnav>, dezorganizat și subfinanțat a cărui suferință afectează deopotrivă cadrele medicale și pacienții. Într-un județ fără organizare medicală, cu lipsa medicilor de familie și a urgentiștilor, un singur spital din cele șapte, și anume Spitalul Clinic Județean de Urgență <Sfîntul Ioan cel Nou> Suceava, duce aproape toată povara medicală a județului, ba chiar ajută și județele vecine. Ajutorul vine din noi! Oricîte exemple am da sau cîte semnale am trage, doar noi ne putem ajuta să trăim într-un județ sigur pentru sănătatea noastră, a tuturor. Lipsa bunului simț și a comunicării agravează <boala sistemului> cu efect direct asupra tuturor”.
În comunicat se mai arată că există coduri de urgență, de la roșu, atunci cînd trebuie acționat rapid, și pînă la alb, atunci cînd timpul de așteptare al pacientului poate ajunge pînă la 240 de minute. Spitalul Clinic mai transmite că volumul de muncă este uriaș, din moment ce sînt cîte 300 de prezentări la Urgențe pe zi, ceea ce înseamnă un pacient la fiecare 5 minute, și dă asigurări că în funcție de priorități toată lumea care ajunge la UPU este consultată. În finalul comunicatului spitalului și al sindicatului se spune apăsat: ”Conducerea Spitalul Clinic Județean de Urgență <Sfîntul Ioan cel Nou> Suceava împreună cu Sindicatul Medicilor dau asigurări că depun împreună toate eforturile necesare pentru îmbunătățirea zilnică a activității medicale, încercînd să rezolve cît mai multe probleme medicale cu resursele existente, dar în același timp CONDAMNĂM ferm agresiunea fizică și verbală, precum și denigrarea nejustificată a corpului medical”.
Așa este: volumul de muncă, în special la Urgențe, este foarte mare și există oameni care le știu pe toate și le spun ei medicilor și asistenților medicali ce să facă și cînd să facă. Există și multe neamuri proaste care îi consideră pe membrii personalului medical un fel de sclavi ai lor care trebuie să le execute imediat ordinele date pe un ton ridicat. Mai sînt și bolnavi închipuiți care nu înțeleg că nu pot fi văzuți de un medic înaintea unui rănit grav într-un accident de circulație, de exemplu. Au dreptate spitalul și sindicatul medicilor să se plîngă că au mult de lucru și să ceară respect și înțelegere din partea pacienților.
Însă, din comunicatul-apel al celor două entități medicale lipsește ceva. Lipsește pasajul în care acestea arată că au o preocupare continuă pentru a reduce semnificativ comportamentele unora dintre angajații spitalului. Sînt oameni care nu au fost tratați așa cum ar trebui atunci cînd au ajuns la spital. Sînt oameni care au fost ținuți pe la uși și oameni cărora li s-a vorbit de sus. Or, acești oameni au spus mai departe ceea ce li s-a întîmplat, iar imaginea spitalului a avut de suferit. Pe acest fond era de așteptat să apară tot felul de derapaje din partea unor pacienți sau a unor persoane care îi însoțesc pe aceștia la Unitatea de Primire a Urgențelor. Atitudinea celor care ajung la spital trebuie să se schimbe, dar și atitudinea unora dintre angajații spitalului ar trebui să se modifice. Aroganța nu are ce căuta îmbrăcată în halat alb pe holurile și prin saloanele spitalului. Halatul trebuie îmbrăcat numai de domnul doctor Profesionalism și de doamna doctor Empatie.
