Un grup de cercetare internațional lansează un set de recomandări privind politicile educaționale și lingvistice adresate migranților reveniți în țările de origine, în special în România. Grupul este format din reprezentanți ai Universității din Heidelberg, Observatorul Limbii Spaniole în Europa, prin Héctor Álvarez Mella și Mariel Elizondo, Universității din București, prin Paul Buzilă, și Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, prin Cristina Bleorțu.
Pe baza cercetărilor recente derulate în cadrul proiectului „Noi profiluri de vorbitori de spaniolă: emigranții întorși și migrația circulară”, tradus de Otilia Cramariuc, Crina-Ioana Prodan și Lavinia Seiciuc, autorii atrag atenția asupra dificultăților de reintegrare școlară, socială și lingvistică a tinerilor reveniți, dar și asupra potențialului bilingvismului acestora – o resursă valoroasă ce trebuie susținută și valorificată în politicile publice.
Conform Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, principalele recomandări sînt: crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea competențelor de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reveniți din diaspora; implementarea unor cursuri specifice de limba spaniolă, dedicate menținerii și consolidării competențelor deja dobîndite în perioada petrecută în străinătate; certificarea bilingvismului prin programe instituționale, care să recunoască oficial competențele lingvistice ale celor întorși și să le faciliteze accesul la oportunități educaționale și profesionale; formarea cadrelor didactice, astfel încît acestea să fie pregătite să răspundă nevoilor specifice ale elevilor cu profiluri bilingve și să promoveze incluziunea în mediul școlar; sprijin emoțional și integrare socială prin activități extracurriculare și consiliere psihopedagogică, pentru combaterea izolării și a fenomenelor de excludere sau bullying; promovarea limbii spaniole ca resursă strategică în sistemul educațional românesc, în paralel cu valorizarea limbii române în comunitățile românești din diaspora.
În comunicatul USV se mai spune: ”Aceste măsuri răspund unui fenomen în creștere – întoarcerea anuală a zeci de mii de români din Spania, dintre care aproximativ 7.000 sunt minori. Cercetările evidențiază faptul că tinerii reveniți se confruntă frecvent cu dificultăți legate de lipsa competențelor formale în limba română și riscul pierderii competențelor în limba spaniolă”.
Recomandările formulate vin în sprijinul autorităților educaționale naționale, al cadrelor didactice și al tuturor celor implicați în procesul de (re)integrare a copiilor și tinerilor migranți.
