”Bucovina, bucovineni înseamnă toți, nu înseamnă doar românii ortodocși sau catolici. Înseamnă toți”, a declarat la Radio Top, doctorul în istorie Daniel Hrenciuc, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Suceava.
În cadrul unei intervenții telefonice la Radio Top, profesorul Hrenciuc a explicat importanța minorităților care au contribuit la Unire și a subliniat: ”Astăzi, cînd spunem <La mulți ani, Bucovina!> și <La mulți ani, bucovineni!>, uneori uităm de aceste lucruri, că Bucovina înseamnă <ceilalți> și noi toți sîntem parte a Bucovinei: români, ucraineni, germani, evrei, polonezi, slovaci, italieni, armeni, o multiculturalitate care cîteodată este dată deoparte, cea ce nu mi se pare corect”.
A mai spus Daniel Hrenciuc: ”Este important să punctăm că Bucovina, fiind o provincie multietnică, în raport cu standardele democratice de atunci și de acum, că sînt aceleași, a trebuit ca minoritățile să se pronunțe vizavi de Unire și trebuie să rememorăm, și să cinstim, și să marcăm momentul în care Consiliul Național Polon, condus de Tveatcov, și cel german, condus de Lebouton, au votat pentru unirea necondiționată și, ușor, ușor și celelalte minorități s-au aliniat acestui proiect, pentru că altfel Unirea Bucovinei ar fi avut probleme în procesul de recunoaștere din partea Marilor Puteri. Chiar Ferdinand a fost atenționat de acest lucru, că minoritățile trebuie să fie consultate și că opinia lor este importantă vizavi de această Unire”.
A continuat doctorul în istorie Daniel Hrenciuc: ”Ne lăudăm cu bisericile catolice, cu sinagogile, cu cele de rit vechi ale lipovenilor și atunci trebuie să recunoaștem că și ei, lipovenii, au votat pentru Unire la Siret, ulterior, în primăvara anului 1919, armenii, pentru că la Suceava era Centrul Armenilor Ortodocși. Apoi ceilalți, germanii, care v-am spus, din prima, alături de polonezi. Ucrainenii, sigur, au boicotat Unirea, au avut o altă abordare, dar, ulterior au participat la viața culturală, economică și așa mai departe. Sigur, evreii au avut rezervele lor legitime, dar toată lumea, pînă la urmă, a participat la viața noului stat, care, atenție, era al doilea din Europa Centrală și al șaselea din Europa ca întindere. Deci, astăzi aveam cu mai puțin de aproximativ 50.000 de kilometri pătrați și populația de atunci se apropie de cea de astăzi, ceea ce ne indică descreșterea demografică pe care o avem. Este fantastică și este extrem de îngrijorătoare în perspectivă această pierdere de populație pe care o avem”.
