Într-o intervenție telefonică la Radio Top, decanul Facultății de Istorie și Geografie din Universitatea <Ștefan cel Mare> Suceava, profesorul universitar doctor Florin Pintescu, a declarat că, în România, Ziua Muncii s-a sărbătorit în fiecare an din 1890 încoace, de pe vremea socialiștilor, nu doar din perioada comunismului. El a afirmat: „Era Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România cu figuri ilustre precum Constantin Dobrogeanu Gherea, Iosif și Sofia Nădejde, Ion Flueraș ori Iosif Jumanca. Deci, solicialiștii au fost mult mai frecventabili decît comuniștii din România care apar la 1921. Însă, începînd cu 1890 1 mai s-a sărbătorit în fiecare an în România”.
În contextul în care de 1 mai românii sînt obișnuiți să mănînce mici, profesorul Pintescu a spus: „Sărbătoarea se termină cu mici și bere din perioada interbelică. Micii nu sînt o invenție românească. Sînt un fel de kebab, o invenție balcanică. S-au făcut tot felul de legende, dar micii adevărați au fost creați undeva în București la sfîrșitul secolului XIX dintr-o mixtură de carne de porc, de vită și de oaie. Nu se mai prea respectă astăzi această compoziție. Micii rămîn o specialitate să zicem românească, deși la origine este balcanică. Repet, sînt un fel de kebab. Micii sînt apreciați de străinii care ne vizitează țara”. Decanul a completat: „Și sarmalele sînt apreciate de străini. De fapt, sarmalele sînt o invenție din Levant adaptată la noi. Apoi mămăliga, străvechea polenta a latinilor, că sîntem popor de origine latină, este de asemenea apreciată”.
Totodată, profesorul Pintescu a arătat: „Ziua de 1 mai se sărbătoarea cumva prin muncă înainte de 1989. Ne amintim de marile defilări, de pancarte și de lozinci precum <Muncitorii români sărbătoresc 1 mai muncitoresc>, <Înfrățiți azi cu țăranii> ori <Muncitorii în joc și cînt, sărbătoresc libertatea pe pămînt>”.
