Jurnalistul economic Dan Apostol: ”Cheltuim astăzi banii generației de mîine”

• România se află pe muchie de cuțit
• Calificativul Standard&Poor`s recomandă economia pentru investiții
• Raportul Standard&Poor`s, o știre proastă pentru PSD și o știre proastă pentru PNL
• Scrisoarea Standard&Poor`s anulează populismul
• O singură mișcare greșită și România va fi aruncată la gunoi din punct de vedere al investitorilor
• Este nevoie de o tăiere a pensiilor speciale, reducerea veniturilor mitocănești, nerușinate, nesimțit de mari, ale celor care nu înțeleg că solidaritatea pleacă de sus în jos, nu doar de jos în sus
• Există o singură variantă în care această creștere s-ar putea produce: dacă am fi cu totul și cu totul nebuni la cap și de la 1 septembrie am plăti pensii mai mari cu 40%, cu bani pe care-i luăm din viitor, adică am sacrifica două-trei generații viitoare, într-o formă de împrumut extrem de distructivă pentru noi
• Parlamentul nu are nici o răspundere pe execuția bugetară. Răspunderea vine de la Guvern
• Cu 30 de miliarde de euro România ar putea să facă foarte foarte multe lucruri în multe zone importante pentru întreaga societate
• Ăștia nu sînt bani de cheltuit. Ăștia sînt bani de construit cu ei

Sorin Avram: Agenția Standard&Poor`s a spus că România nu-și permite să dea pensii mai mari de 10 procente, un adaos de 10%. Am văzut că ministrul de Finanțe (n.a. – Florin Cîțu) a spus, ieri, că așa vor sta lucrurile. E bătut în cuie?

Dan Apostol: Eu cred că da. Cred că înainte de a se ajunge la aceste 10 procente, în spațiul public au stat la bază unele scenarii diferite de calcul. Și cel mai pozitiv scenariu croit la Ministerul de Finanțe este acesta în care să încerci să rămîi în paradigma electorală, pentru că este greu la început de sezon electoral, în plină campanie, să le spui votanților pe care dorești să-i atragi lîngă tine că nu le dai nimic, că nu le satisfaci nici una dintre promisiunile guvernărilor, dar în același timp să administrezi un buget care, oricum, este aruncat în aer, după cum am văzut chiar afirmația fostului meu coleg, purtătorul de cuvînt al BNR, Dan Suciu. Știrea venită de la Standard&Poor`s pe care o avem deja de vineri încoace și care începe să se răcească din punctul meu de vedere are în trei componente: are o componentă pozitivă, per ansamblu, pentru economie, pentru că Standard&Poor`s ne-a păstrat calificativul de țară în care se poate investi. Altfel spus, nu trîntește ușa în nas investitorilor. Și apropo de asta, calificativul nostru pe care-l avem acuma, cei trei de B și BBB minus ne ferește de un alt calificativ – junk. În limba engleză, junk înseamnă, printre altele, deșeu, gunoi sau toxic. Ei bine, exact asta reprezintă muchia de cuțit pe care se află România acuma.

S.A.: Bun, acest calificativ pe care îl avem al cîtelea este? Penultimul?

1. A.: Nu, nu. După ăsta ar fi junk și mai este încă unul mai rău, dar ăsta este ultimul favorabil unei economii. Pentru că indiferent de cît de greoaie este presiunea macroeconomică, în același timp acest calificativ recomandă economia respectivă pentru investiții. Sîntem încă în faza asta. Deci, asta este vestea bună, pentru că ne putem permite să solicităm finanțări internaționale, să putem să luăm, dacă e cazul, împrumuturi la costuri mai favorabile. Acum, aceeași știre, din punctul meu de vedere, are în conținutul ei două informații, două știri proaste pentru politicieni. O știre proastă pentru PSD și o știre proastă pentru PNL. Scrisoarea Standard&Poor`s anulează populismul. Și asta cu direcționare clară către tot ce s-a întîmplat în ultimii ani. Potrivit textului Standard&Poor`s, se anulează populismul din ultimii ani care a slăbit bazele pentru finanțele publice sustenabile. Din 2018 încoace, România a derulat o politică fiscală expansivă, care a dus la unele dintre cele mai mari deficite din toate statele emergente, pe care le analizează Standard&Poor`s, și a făcut ca țara noastră să fie vulnerabilă la șocuri. Deopotrivă, interne și externe. Ei bine, fraza asta, din punctul meu de vedere, ar trebui să le închidă gura politicienilor PSD, pe care eu îi văd cocoșați de populism și care se grăbesc acum să zică că au lăsat în urma lor, vezi Doamne, în decembrie 2019, o țară echilibrată macroeconomic. Și care a făcut posibilă păstrarea calificativului de astăzi, de economie recomandată pentru investiții. Pe de altă parte, exact aceeași știre venită de la Standard&Poor`s ar trebui să-i facă mult mai rezervați și pe guvernanții liberali, care dau acum năvală să-și laude singuri pachetul de măsuri economice luate recent ca răspuns la criza COVID. Pentru că, iată ce spune Standard&Poor`s: măsurile luate în România sînt printre cele mai slabe din regiune și vor duce la un deficit bugetar la mult peste 8%, poate probabil spre 10%, și crește datoria publică la 40% din PIB. Așadar, noi avem o știre, pe care fiecare și-o derulează în spațiul public din nuanța pozitivă favorabilă lor.

S.A.: Și, simplist vorbind, mint și unii, mint și alții?

1. A.: Într-adevăr, mint și unii, mint și alții, nu dețin adevărul absolu. Și unii, și alții au greșit. Și noi rămînem în continuare captivi în paradigma asta electorală, pentru că departe de a sta pe roze, eu cred că România e… Am și scris un editorial care e publicat astăzi. România stă pe o muchie de cuțit, e blocată într-o situație dificilă cu privire la cheltuielile bugetare. Populiștii vor forța în continuare măsuri care riscă să ducă la retrogradarea către categoria nerecomandată pentru investiții, acel junk la care făceam referire, gunoi, toxic. O singură mișcare greșită și România va fi aruncată la gunoi din punct de vedere al investitorilor. Sau, mai bine zis, va fi aruncat la gunoi interesul investitorilor pentru economia românească.

S.A.: Dane, acum dacă tot e cu editorialele, hai să ne batem în editoriale. Am scris și eu unul azi pentru agenția Mediafax, adică ieri. Și am spus: domnule, în condițiile în care situația economică e cum e, cred că înțelege toată lumea că nu a mers economia, că s-au băgat mulți bani pe partea sanitară. Cred că lumea înțelege că nu e mai mult pentru pensii, însă dacă vede că tu, președinte al României, l-am dat ca exemplu, că el a comunicat foarte des în această perioadă, vii și spui că nu ai pentru mine, dar tu îți menții salariul ăla pe care îl ai și privilegiile pe care le ai, nu te mai înțelege lumea. Deci, ar trebui să fie un pachet cînd anunți un 10%, să-ți tai și tu salariul tău de președinte, guvernant, parlamentar, primar. Că nu se poate altfel.

1. A.: Da, ai foarte mare dreptate aici. Pentru că, în același timp, în care noi vorbim dacă se dau sau nu se dau pensiile mărite de la 1 septembrie, dacă se cresc sau nu se cresc alocațiile (n.a. – alocațiile pentru copii), dacă va crește sau nu va crește salariul minim pe economie, dacă se introduce sau nu se introduce un venim minim obligatoriu… Toate aceste discuții, care undeva au un fundament, pentru că fiecare cetățean care ne ascultă are nevoia reală de a-i fi sporit nivelul de trai și de a vedea că duce în punga lui, pe baza muncii sale, sau pe baza muncii de o viață în cazul pensionarilor, primește un venit decent. În același timp, și intenționat am folosit particula asta, decent, cînd vorbim despre aceste lucruri firești, cu maximă indecență, cei care ne păstoresc viața, parlamentarii, de toate culorile posibile, evită să ia niște decizii fundamentale, ca mesaj de solidaritate cu populația României, o țară în care sărăcia este la cote foarte mari în clasamentul european. Și o primă decizie de asta ar trebui să fie exact cea pe care ai menționat-o. Tăierea pensiilor speciale, reducerea veniturilor mitocănești, nerușinate, nesimțit de mari, ale celor care nu înțeleg că solidaritatea pleacă de sus în jos, nu doar de jos în sus. Despre asta vorbim. Avem o presiune pe buget, tot spunem că nu putem plăti pensii mai mari de la 1 septembrie, pentru că bugetul are un deficit foarte mare și e o povară. Și avem venituri mult mai mici. E ca atunci cînd o familie strînge pe baza muncii ei la final de lună 100 de lei, dar are de plătit facturi și obligații de 150 de lei. De unde să ia acei 50 de lei? Se duce la bancă și ia 25 din ăia 50 cît banca îi mai dă voie, iar restul de 25 de lei obligatorii ca să poată să își acopere facturile, îi ia poate din familie, de la prieteni, de la cămătari, de la altfel de variante de împrumut, care pot fi mai costisitoare sau mai riscante. Sau vinde ceva respectiva familie, vinde din bunuri, vinde din proprietăți și amanetează viitorul familiei. Asta se întîmplă cu țara acum. Eu cred că oamenii raționali, privind în jur și înțelegînd ce se întîmplă, sînt împăcați cu ideea că nu are nimeni cum să le crească cu 40% pensiile de la 1 septembrie. Există o singură variantă în care această creștere s-ar putea produce: dacă am fi cu totul și cu totul nebuni la cap și de la 1 septembrie am plăti pensii mai mari cu 40%, cu bani pe care-i luăm din viitor, adică am sacrifica două-trei generații viitoare, într-o formă de împrumut extrem de distructivă pentru noi. Și cu banii pe care-i luăm din viitor să plătim astăzi două-trei luni niște pensii mărite.
2. A.: Atît, două-trei luni?
3. A.: Două-trei luni pînă la sfîrșitul anului, pentru că la anul vin din nou agențiile de rating, văd ce se întîmplă cu bugetul și intrăm în această supraîmpovărare extrem de costisitoare. Și ne vor pune niște prețuri pe împrumuturile viitoare de nepurtat, de nedus în spate. Și atunci ne-am trezi cu patru-cinci luni mai tîrziu, într-o fază mult, mult mai gravă. Și mult, mult mai rea decît dacă la 1 septembrie am recunoaște că nu putem majora aceste pensii cu 40%. Și am încerca să fim mai modești cu pretențiile de la satisfacerea promisiunilor electorale deșănțate.
4. A.: E de neînțeles, Dane, cum pînă acum, pînă a veni Standard&Poor`s, cu economia într-un picior, cu situația cu epidemia, guvernanții au scăldat-o cînd a venit discuția despre mărirea pensiilor cu 40%, lăsînd la un moment dat impresia că s-ar putea mări cu 40%. De ce a fost acest balet știindu-se care este situația exactă?
5. A.: Pentru că, pe de o parte, guvernul actual se află într-un impas, e captiv acestei situații, trebuie să evite în același timp un deficit bugetar scăpat de sub control total. Dacă ar crește pensiile pe de o parte… Și trebuie să încerce să nu-și îndepărteze viitorii votanți. Paradigma asta electorală, capcana asta electorală este manifestată cel mai bine la adresa celui care este la momentul respectiv la guvernare, nu în opoziție. De data asta Opoziția are de cîștigat, pentru că Opoziția este cea care spune: „Noi vrem să vă dăm salarii și pensii mai mari, dar nu vor ăștia să vă dea”. Vezi ce se întîmplă în Parlament, cu hotărîri ale parlamentarilor de majorări de diverse tipuri de venituri bugetare, dar Parlamentul nu are nici o răspundere pe execuția bugetară. Răspunderea vine de la Guvern. Apoi, cred că se mai întîmplă ceva: administrarea economiei în perioada pandemiei sînt sigur că nu s-a făcut planificat, nu avea cum să fie planificată, nu a existat un plan de luptă inițial pe care să-l urmezi pas cu pas, o strategie pe care să o pui în practică, pentru că au fost luați cu toții pe nepregătite. Îmi permit să zic asta de trei ori dacă e cazul. Nu cred că cineva din actualul guvern s-a gîndit în luna ianuarie ce ar trebui să facă în luna aprilie, mai, iunie apropo de o posibilă intrare a României în pandemie, ceea ce s-a întîmplat. Drept pentru care măsurile economice ca răspuns la pandemia COVID-19 s-au luat de pe o zi pe alta, unele cu multe bîlbîieli, unele cu foarte multe întîrzieri, unele corecte și prompte, dar această stîngăcie a fost evidentă. În această stîngăcie, cei care sînt la Guvern nu au reușit deplin să se concentreze pe situația de administrat, fără a se gîndi la riscul politic. Adică, în continuare au rămas în aceeași paradigmă a anului electoral.
6. A.: Adică, ideea este: cu un ochi la alegători și cu un ochi la buget?
7. A.: Da, așa este. Și mai e ceva: alegerile parlamentare anul ăsta vor fi esențiale ca să ne dăm seama ce se va întîmpla cu politica bugetară a României, încotro ne vom îndrepta. Problema pe care o avem acum în dezbatere, cu sau fără pensii majorate, cu sau fără buget supraîmpovărat, distrage atenția de la o chestiune care pentru economie și pentru cetățeni, pentru țară în ansamblul ei, are mult mai mare importanță decît discuția execuției bugetare pe un al doilea semestru al unui an. Vorbim despre planurile de atenuare a impactului economic și de planurile de finanțare venite de la UE, pachetul acela de 30 de miliarde de euro. Cu 30 de miliarde de euro România ar putea să facă foarte foarte multe lucruri în multe zone importante pentru întreaga societate.
8. A.: Trebuie să spunem că astea 30 de miliarde de euro nu vin mîine.
9. A.: Nu vin mîine, dar exact asta e problema. Ne distrage atenția o chestiune plină de încărcătură emoțională și electorală și nu ne dăm seama că acum e momentul să avem grijă ca aceste 30 de miliarde de euro să ne vină. Nu ne vin mîine, dar pot să nu ne vină niciodată și să facem tot posibilul ca aceste 30 de miliarde să ajungă în România și să-și aducă contribuția la ceea ce ar însemna și o reducere a stării de sărăcie a populației și o acoperire a nevoilor în zona de investiții că noi despre asta trebuie să vorbim. Cum să ne schimbăm modelul de viață din acela de mare cheltuitor, în ăla de, hai să spunem, ca la noi în Bucovina, de gospodar? Cum pui deoparte bani albi pentru zile negre la nivel de țară? Investind, construind astăzi pentru generația de mîine. Or, noi facem invers. Cheltuim astăzi banii generației de mîine.

S.A.: Am vrut să subliniez asta cu 30 de miliarde de euro pentru că s-a vehiculat această sumă ca și cum ar veni mîine, fără nici o problemă.  Cînd colo mai trebuie de făcut niște pași. Nu este așa ușor.

1. A.: E foarte bine că ai subliniat. Avem 30 de miliarde de euro puse într-un sertar cu eticheta România, în sensul că la împărțirea ajutorului UE ca răspuns la pandemie,pentru atenuarea impactului economic am primit o cotă importantă din întregul ajutor la nivelul UE. Dar banii ăștia nu vin degeaba. Și nu vin simplu. Nu sînt bani pe care îi putem lua doar pentru că cineva a scris 30 de miliarde pe o hîrtie. Trebuie să facem proiecte care să merite atenția Comisiei Europene, care să aibă un rol în redresarea economiei, proiecte de investiții. Ăștia nu sînt bani de cheltuit. Ăștia sînt bani de construit cu ei.
2. A.: Pînă una-alta sînt 30 de miliarde de euro, dar tot teoretic, pentru că încă nu s-a luat o decizie fermă la nivelul UE în privința ajutoarelor financiare pentru ieșirea din epidemie.
3. A.: Important e că s-a luat decizia politică cu privire la această alocare. Dar, într-adevăr, birocratic vorbind, mai mîncăm vreo două pîini pînă banii devin disponibili.
4. A.: Asta am vrut să subliniem, ca să nu se înțeleagă greșit… că stăm așa, ne uităm la televizor, bem bere, mîncăm semințe și ne bate cineva la ușă și începe să ne împartă miliardele de euro.
5. A.: Da, vine poștașul de la Bruxelles: „Bună ziua, am un mandat poștal de 30 de miliarde de euro…!”.