Peste 5.000 de pescari sportivi solicită intervenția Autorității Teritoriale de Ordine Publică – ATOP, coordonată de consilierul județean PNL Tudor Plăcintă, pentru a stopa starea de degradare fizică și biologică în care a ajuns rîul Suceava. Ei sînt organizați pe două grupuri de Facebook: ”Pescari suceveni” și ”Pescuit pe rîul Suceava”. Într-o petiție semnată de pescarii amatori Ovidiu Milici și Cătălin Bologa se arată că exploatările haotice efectuate în albia rîului Suceava, poluarea, fenomenul braconajului care pare scăpat de sub control, nepăsarea Asociației Județene a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi – AJVPS Botoșani și seceta severă sînt principalii factori care au contribuit la degradarea aproape ireversibilă a rîului Suceava. Petiționarii susțin că dacă nu se vor lua măsuri urgente, în cel mult doi ani, Suceava riscă să devină un rîu mort din punct de vedere al faunei piscicole și al biodiversității.
Prezent în studioul Radio Top, profesorul Ovidiu Milici a declarat: „De 10-15 ani, starea rîului Suceava, din punct de vedere al biodiversității, al faunei piscicole, al curățeniei, al debitului, s-a degradat continuu de la an la an și culminează cu nefericitul an 2022, cînd sîntem loviți de o secetă cruntă. Balastierele exploatează necontrolat pietrișul și schimbă cursul rîului. Schimbînd cursul este afectat în mod clar habitatul peștilor. Peștii nu-și mai găsesc locurile unde se pot reproduce, locurile de unde pot să-și procure hrana. Se produce și scăderea debitului apei. Cînd apa e mică, peștele poate fi prins mai ușor. În aceste condiții, intervine braconajul, și se braconează cu orice. Apoi, avem poluarea. Malurile rîului Suceava sînt invadate, aproape înecate de resturi menajere, de <gospodari> care și-au renovat apartamentele ori și-au distrus casele și depozitează acolo reziduurile. În plus, sînt deversate direct în rîul Suceava apele uzate din vidanje și mai sînt cormoranii”.
Domnul Milici a completat: „Am luat atitudine în problema apei Sucevei în calitate de sucevean, de om care s-a născut în Suceava și de om care s-a bucurat de apa Sucevei. Am solicitat sprijinul președintelui ATOP, Tudor Plăcintă, pentru că ATOP reunește mai multe instituții cu rol direct în asigurarea unui climat de normalitate în privința siguranței, printre care Poliția și Jandarmeria. O mare durere a pescarilor suceveni pleacă și de la faptul că AJVPS Botoșani nu gestionează bine luciul de apă, ci din rău în mai rău, deși taxele nu sînt deloc mici: 100 de lei înscrierea și 200 de lei cotizația anuală. Nu am văzut o acțiune de populare a rîului, nici o acțiune de ecologizare a lui sau un control mai riguros care se vizeze braconajul și pescuitul ilegal. Vrem o mai mare responsabilitate din partea instituțiilor abilitate cu atribuții de control, gen Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului și Apele Române. Sînt trei instituții care dacă ar da dovadă de mai mult patriotism local, de mai multă implicare pentru a avea o natură și o biodiversitate în limitele cît de cît ale normalității, eu cred că lucrurile se pot schimba în bine”. Ovidiu Milici a adăugat: „Nu sînt copil să cred că peste noapte se va stopa fenomenul braconajului, fenomenul poluării sau al balastierelor, dar aceste fenomene se pot măcar atenua”.
