Într-o intervenție telefonică la Radio Top, profesorul de istorie Ionel Cristinel Puha, director adjunct al Liceului Tehnologic <Ion Nistor> din Vicovu de Sus, a declarat că se învață mult la școală despre cele trei uniri ale românilor: prima unire a tuturor românilor sub Mihai Viteazul, în 1600, Unirea Principatelor Române a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1859, și unirea care a realizat România Mare – în 1918. Profesorul a afirmat că începînd din clasa a IV-a și pînă în clasa a VIII-a sînt șase-șapte ore dedicate acestor capitole, iar din clasa a IX-a sînt două ore. În clasa a XII-a sînt în jur de trei ore alocate pentru toate unirile.
Întrebat de ce nu se pune așa mare accent pe prima unire, domnul Puha a răspuns: „Din păcate, există și în istoriografie păreri divergente asupra motivațiilor actului unirii lui Mihai Viteazul. La sfîrșitul anilor `90 a existat un adevărat curent al demitizării lui Mihai Viteazul, al coborîrii lui de pe piedestalul pe care l-a ridicat generația pașoptistă, și care a creat un mit. Acest lucru s-a reflectat și în scrierea manualelor școlare. Însă, fără îndoială, rolul lui Mihai Viteazul rămîne esențial în istoria românilor, iar fapta sa de la 1600 a rămas peste veacuri un reper, un simbol la care românii patrioți s-au raportat”.
Tot în intervenția la Radio Top, profesorul de istorie de la Vicovu de Sus a apreciat că domnitorul Alexandru Ioan Cuza se află între primii trei mari conducători ai neamului românesc. Ionel Cristinel Puha a declarat: „Alexandru Ioan Cuza și Carol I se află pe aceeași treaptă a podiumului, după Ștefan cel Mare. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost esențială în ritmul de modernizare a neamului românesc în secolul XIX. Nu se poate concepe modernizarea fără cele două repere: Alexandru Ioan Cuza și Regele Carol I”.