Jurnalista Oana Șlemco avertizează că dezinformarea online, amplificată de inteligența artificială și de rețelele sociale, exploatează emoțiile și datele personale ale utilizatorilor. Printr-un proiect al televiziunii regionale Intermedia TV Suceava se promovează ”alfabetizarea media” și responsabilitatea individuală în verificarea informațiilor, pentru creșterea rezistenței publicului la manipulare. Proiectul se adresează ”tuturor celor care consumă informații în spațiul digital, dar și în afara spațiului digital, indiferent de categoria de vîrstă”. A precizat Oana Șlemco: ”Ne adresăm oricui are un telefon mobil care este conectat la internet, oricui consumă informații prin intermediul internetului și, mai cu seamă, prin intermediul rețelelor sociale”.
Proiectul Intermedia Suceava <Verificarea informației și combaterea dezinformării în era AI> este susținut de Journalismfund Europe și este inițiat de redactorul-șef al televiziunii, Cătălina Biholar, și de jurnalista Oana Șlemco, care face un doctorat la SNSPA legat de platformizare și dezinformare.
Workshop-uri au avut loc la Universitatea <Ștefan cel Mare> din Suceava, la o asociație a pensionarilor, în școli, la elevii de liceu și de gimnaziu, dar și în diferite medii profesionale. Workshop-urile sînt gratuite și oferă participanților ”cîteva instrumente pentru ca ei să-și poată crea un scut personal, astfel încît să stea la adăpost”.
Potrivit Oanei Șlemco, dezinformarea online folosește emoțiile ca principal instrument de manipulare, iar rețelele sociale filtrează masiv informațiile care ajung la utilizatori. A precizat jurnalista: ”Dezinformarea se sprijină pe doi piloni: piratarea atenției și captarea emoțiilor. (…) În newsfeed ajunge doar o mică parte din milioanele de postări existente”.
O postare/o informație care îți provoacă o emoție puternică reprezintă un semnal de alarmă, spune Oana și atrage atenția: ”Dacă vezi o postare și simți dintr-o dată o emoție extrem de puternică, acela este momentul în care trebuie să te oprești și să verifici”.
Un atelier durează două ore, însă, subliniază Oana Șlemco, două ore sînt suficiente ”pentru a ridica gradul de conștientizare a persoanei, un grad de conștientizare care este extrem de important pentru creșterea rezistenței la dezinformare”.
Un lucru important asupra căruia jurnalista a atras atenția se referă la colectarea datelor personale. A spus aceasta: ”Fiecare click pe care noi îl dăm pe o postare conduce la crearea unui portret digital, iar în baza portretului respectiv ne sînt livrate informații care, de cele mai multe ori, nu ne contrazic convingerile personale, ci le întăresc. Și aici intervine, de fapt, pericolul”.
Clipurile false care folosesc imaginea unor persoane publice, cum ar fi Ion Țiriac, care promit îmbogățirea rapidă reprezintă doar una dintre formele tot mai frecvente de dezinformare și fraudă online, subliniază Oana Șlemco, iar inteligența artificială face din ce în ce mai dificilă diferența dintre conținutul real și cel fals. A spus aceasta: ”Sînt oameni care nu pot să facă diferența între un clip real și unul creat cu inteligența artificială și nu-i condamn. (…) Eu studiez dezinformarea deja de patru ani și cu toate acestea au fost situații în care și eu am picat în plasa dezinformatorilor. E foarte greu să îți dai seama dacă o informație este reală sau falsă”.
Tot mai frecvente sînt și fraudele financiare: mesaje pe WhatsApp sau telefon, voci generate de inteligența artificială, cereri urgente de bani sau oferte ”prea bune ca să fie adevărate”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să verifici, să suni persoana respectivă. Emoțiile îi fac pe oameni să ia decizii greșite”, subliniază Oana Șlemco.
Un alt factor important este supraîncărcarea informațională: ”Rețelele sociale ne obosesc, iar oboseala devine o piedică în combaterea dezinformării. Mulți oameni ajung să evite complet știrile”, punctează Oana.
Cu toate că dezinformarea nu este un fenomen nou, devine mult mai periculoasă în contextul actual. A precizat Oana Șlemco: ”Este foarte veche, există exemple încă din vremea lui Iulius Caesar. E diferit pentru că prin cuplarea tehnicilor la noile tehnologii informaționale, dezinformarea devine mai rapidă, este mai eficientă, este mai puțin costisitoare, este mai accesibilă și există convingerea aceasta larg răspîndită că orice persoană cu un telefon mobil poate să dezinformeze sau poate să transmită mai departe informații greșite”.
Concluzia este clară, spune jurnalista: ”Trăim o perioadă de tranziție. Tehnologia a devenit extrem de importantă în viața noastră. Tehnologia (…) nu mai este intuitivă și trebuie să ne însușim noi cunoștințe, trebuie să învățăm să folosim aplicațiile noi, dar și pentru a ne apăra, nu doar pentru a ne informa”.
