Doctorul în istorie Daniel Hrenciuc, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Suceava, este dezamăgit și contrariat că din 2030, conform noii structuri a Bacalaureatului, elevii de la Filologie și de la Vocațional nu vor mai fi obligați să dea Bac-ul și la Istorie. În contextul socio-politic actual, domnului Hrenciuc i se pare de neînțeles această situația generată de ordinul privind Bacalureatul 2030 semnat de ministrul Educației, suceveanul Mihai Dimian, pe 16 iunie.
Într-o intervenție telefonică la Radio Top, Daniel Hrenciuc a declarat: ”Din punctul meu de vedere, Istoria este cumva periferizată în această ecuație, pentru că dispare ca probă obligatorie la care se susținea examenul scris la Filologie și la Vocațional. Consider că este un lucru destul de grav dacă ne raportăm la context, dacă ne raportăm la competențele cheie pe care trebuie să le aibă un absolvent de liceu în ceea ce privește democrația, gîndirea critică, contextualizarea istoriei naționale și universale, formarea ca viitor cetățean. Am impresia mai degrabă că acest format se adresează unor viitori angajați decît unor viitori cetățeni. Or, vorbim de tineri care împlinesc 18 ani înainte sau după susținerea probelor de Bac. Majoritatea au 18 ani în momentul în care susțin Bac-ul și se confruntă cu o societate extrem de complicată, atrasă parțial de mirajul extremismului, și atunci mă gândesc că ei nu vor avea capacitatea de a discerne în mod critic, rațional, onest și civic alegerile pe care le vor face”.
Domnul Hrenciuc a spus că Istoria va fi probă obligatorie la Bac doar la Științe Sociale. În ceea ce-i privește pe absolvenții de la Filologie, doctorul în istorie a spus că ”Istoria va figura ca disciplină opțională, la pachet cu o grămadă de discipline” și a adăugat: ”E de neînțeles, din punctul meu de vedere, și am observat și reacțiile multor colegi, chiar a celor universitari, nu mai vorbesc de preuniversitari, nu există explicații raționale pentru ce a fost scoasă Istoria. Acum, cînd ne plîngem de lipsa reacțiilor sau gîndirii critici, a alegerilor, care să fie raționale, discernămîntul etic și așa mai departe, ne plîngem de toate lucrurile acestea, dar scoatem Istoria. Nu este în regulă. Intrăm chiar în contradicție cu politicile europene, care așază Istoria ca fundament în viitoarea gîndire democratică a cetățenilor”.
