1. Organizarea instituțională și infrastructura școlară
În Franța, fiecare nivel al învățământului este organizat în instituții școlare distincte. Collège Marie Curie din Troyes este o școală gimnazială de stat ce școlarizează aproximativ 900 de elevi, are 80 de cadre didactice cu normă întreagă, cu program de lucru în școală de la 9 până la 18, titulari și contractuali (contract pe 1 an), acompaniați de servicii de sprijin educațional și administrativ, care contribuie la buna funcționare a vieții școlare : un director principal, două directoare adjuncte, doi consilieri principali pe educație, șapte asistenți educaționali care gestionează supravegherea și disciplina elevilor, un secretariat al direcțiunii, un secretariat general, un secretariat financiar, un psiholog școlar, un asistent social, o infirmieră, un profesor documentarist, un asistent educațional care gestionează împrumuturile de carte, un profesor de sprijin pentru elevii cu CES, o persoană la recepție responsabilă de primirea, înregistrarea și ghidarea vizitatorilor și opt agenți tehnici și de curățenie. Unitatea este organizată sub forma unui campus educațional amplasat la periferia orașului, cu o arhitectură inspirată din campusurile școlare americane. Spațiul educațional este structurat în mai multe corpuri de clădire, care includ numeroase săli de clasă, laboratoare, sală de sport, sală polivalentă, spații administrative, spațiu de lucru pentru profesori, spațiu de relaxare pentru personalul școlii și cantină ca serviciu externalizat.
Conducerea școlii este asigurată de un director denumit „Principal”, sprijinit în activitatea de management de două directoare adjuncte, fiecare având atribuții specifice. De exemplu, una dintre directoarele adjuncte gestionează centralizarea și validarea cererilor de burse, care sunt ulterior procesate de instituția națională CAF (Caisse d’Allocations Familiales), iar cealaltă coordonează integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și a celor proveniți din medii defavorizate. O particularitate importantă este faptul că directorii sunt complet exonerați de activități de predare, dedicându-se exclusiv managementului instituției. În sistemul francez nu este obligatoriu ca directorii să fi fost anterior profesori. De exemplu, una dintre directoarele adjuncte ale instituției a ocupat anterior funcția de CPE (Conseiller Principal d’Éducation – consilier principal pe educație), responsabil de gestionarea vieții școlare și a disciplinei elevilor.
Un element specific sistemului francez este biroul Vie scolaire, format din consilieri educativi care nu sunt cadre didactice de predare și care au rolul de a monitoriza prezența elevilor, de a gestiona comportamentul acestora și de a menține climatul educațional. Elevii sunt anunțați nominal prin intermediul difuzorului școlii pentru a se prezenta în acest birou atunci când este necesară clarificarea unor situații legate de comportament sau de frecvența școlară.
În cadrul școlii funcționează și CDI (Centre de Documentation et d’Information), echivalentul unei biblioteci școlare moderne, unde elevii au acces la resurse educaționale și materiale de documentare, calculatoare conectate la internet și spații de lectură. Acest centru este deservit de trei angajați specializați, dintre care profesorul documntarist are și normă de predare și se ocupă de proiecte și concursuri educaționale, sprijinind elevii în activitățile de informare și cercetare.
De remarcat este și deschiderea și eleganța socială a conducerii școlii, directorul manifestând o atitudine accesibilă și orientată spre comunicare. Directorul instituției, Denis Jourdain-Auvray, s-a arătat deschis dialogului și interesat de sistemul educațional românesc, adresând întrebări despre activitatea didactică și de management din România și despre contextul actual al educației. Totodată, acesta a exprimat disponibilitatea de a continua colaborarea instituțională, pentru dezvoltarea unor noi parteneriate. La rândul său, Jérémie Pointu, profesor de istorie-geografie la Collège Marie Curie și referent coordonator al INSPE Troyes, Académie de Reims, a manifestat interes pentru activitatea educațională din România și pentru proiectele educaționale implementate aici. Ambii interlocutori au apreciat nivelul foarte bun de comunicare în limba franceză al directoarei adjuncte, Mariana Ciupu, care a facilitat dialogul profesional și
care a oferit elevilor suport lingvistic și intercultural pe durata mobilității. În cadrul discuțiilor a fost abordată și tema resurselor umane din sistemul educațional. Directorul școlii s-a arătat surprins de amploarea reducerilor de personal din sistemul educațional românesc, menționând că, în Franța, numărul posturilor desființate în ultimii ani a fost de aproximativ 3000 la nivel național.
2. Management școlar digitalizat, fără birocrație letrică redundantă
Un alt aspect distinctiv al sistemului educațional francez îl reprezintă gradul ridicat de digitalizare a managementului școlar. Profesorii nu utilizează dosare letrice pentru evidența activității elevilor sau pentru comisii, ci dispun de un cont profesional personal pe domeniul instituției educaționale de care aparține școala, în acest caz Académie INSPE de Reims, structură comparabilă cu inspectoratul școlar din sistemul educațional românesc.
Prin intermediul acestei platforme digitale sunt gestionate informațiile privind parcursul școlar al elevilor. Profesorii introduc notele, observațiile privind progresul școlar și comportamentul, frecvența școlară și statistici referitoare la evaluări și examene. Sistemul permite monitorizarea permanentă a progresului elevilor și facilitează comunicarea între cadrele didactice și conducerea școlii. Notarea elevilor se face de la 1 la 20.
Profesorii principali au responsabilitatea de a realiza o documentație sintetică și minimală pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, astfel încât aceștia să poată beneficia de măsuri adecvate de sprijin educațional.
3. Disciplina și responsabilizarea elevilor
În școlile franceze există un sistem riguros de monitorizare și sancționare a abaterilor disciplinare, consemnate într-un carnet al elevului. Printre abaterile frecvent întâlnite se numără absenteismul nemotivat, întârzierile la ore, neefectuarea temelor, utilizarea telefonului mobil în timpul orelor sau perturbarea activității didactice.
Sancțiunile sunt graduale și proporționale cu gravitatea și frecvența abaterilor și includ suspendarea temporară de la cursuri și studiu individual într-o sală unde elevii lucrează sub supravegherea unui consilier educativ. Cu cât abaterile sunt mai grave și mai frecvente, cu atât suspendarea de la orele de curs și studiul individual monitorizat vor fi prelungite.
În acest context, sistemul educațional francez pune un accent puternic pe responsabilizare personală, reabilitare școlară, comportament adecvat, perseverență și prevenirea fenomenului de bullying, mai degrabă decât pe discursuri centrate exclusiv pe concepte de tip „stare de bine”. Sprijinul socio-emoțional este asigurat în școală prin servicii specializate, precum cabinetul de psihologie, asistentul social și compartimentul de infirmierie, care oferă suport elevilor atunci când este necesar.
Pauza este semnalată de un scurt acord muzical plăcut de orgă. În spațiul școlii sunt afișate și mesaje de educație pentru sănătate, de exemplu informații despre stilul de viață sănătos și riscurile consumului excesiv de zahăr. Totodată, la avizier este disponibil un număr de telefon dedicat elevilor care se confruntă cu gânduri suicidare, prin intermediul căruia aceștia pot solicita consiliere și sprijin specializat.
4. Evaluarea și performanța academică
La finalizarea școlii gimnaziale, elevii susțin examenul national Brevet, care include probe scrise și orale la disciplinele : limba franceză, matematică, istorie, geografie, educație civă și științe. Performanța școlilor este monitorizată la nivel instituțional, iar unitățile de învățământ trebuie să mențină o rată de promovabilitate de minimum 80%. Dacă acest prag nu este atins, sunt implementate măsuri de remediere educațională. Promovarea acestui examen nu condiționează accesul în învățământul liceal care se face în funcție de circumscripție și interesele de învățare ale elevului. Profesorul principal și consilierii de orientare formulează o propunere de orientare, iar familia își exprimă opțiunea. Repartizarea în licee se face printr-o platformă digitală, care ia în considerare media și rezultatele școlare, competențele evaluate pe parcursul gimnaziului, opțiunile elevului și ale familiei, circumscripția și uneori criterii sociale sau priorități locale. Elevii introduc mai multe opțiuni de liceu și specializări, iar algoritmul îi repartizează. Există proceduri de selecție
la liceele tehnologice foarte căutate, la unele licee profesionale, la anumite specializări (aeronautică, design, hotelărie etc.).
La Troyes și în alte localități din Franța există o nevoie acută de personal calificat în domeniul medical, zona fiind considerată un adevărat „deșert medical”, după cum a precizat profesorul Jérémie Pointu la ora de istorie-geografie. În acest context, statul încearcă să implementeze politici publice menite să atragă personal medical calificat în regiune, fie prin scutirea de impozit pe veniturile medicilor în primii cinci ani, fie prin oferirea unei locuințe gratuite.
Clasele de gimnaziu au, în general, maximum 25 de elevi. În ceea ce privește activitatea didactică, norma profesorilor în Franța este de 18 ore de predare pe săptămână.
În Franța, elevii pot face performanță la liceu prin „Concours général”, un concurs național foarte prestigios și gratuit. Este o competiție școlară care îi premiază pe cei mai buni elevi din țară la o anumită materie, comparabil cu olimpiadele naționale din România.
5. Incluziune și orientare profesională
Sistemul francez acordă o atenție deosebită elevilor cu oportunități reduse sau cu dificultăți de învățare. Aceștia pot fi orientați către clase cu efective mai mici (16 elevi), care pun accent pe formarea profesională și învățarea unei meserii în cadrul școlii, de exemplu în domeniul gastronomiei, la Collège Marie Curie din Troyes. Elevii cu cerințe educaționale speciale cu dizabilități severe beneficiază de sprijinul profesorului de sprijin, care îi poate însoți în activitățile școlare. Pe ușile birourilor și sălilor instituției este consemnată și denumirea cu caractere din alfabetul Braille, pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
6. Susținerea performanței sportive
Elevii care obțin performanțe sportive și participă la cantonamente sau competiții beneficiază de program școlar adaptat, absențele lor nefiind consemnate atunci când participă la activități oficiale. Astfel, sistemul educațional încurajează dezvoltarea talentelor individuale. Un exemplu relevant este cazul unui elev al școlii, Mathys Detourbet, care evoluează ca fotbalist la clubul Manchester City.
7. Servicii și facilități pentru elevi
Școlile franceze oferă elevilor o serie de servicii menite să le asigure confortul și sprijinul necesar în viața școlară. Printre acestea se numără cantina școlară, unde costul unei mese este de aproximativ 4,40 euro pentru interni și 6,60 euro pentru externi. De asemenea, unitățile școlare dispun de cabinet medical și infirmierie, psiholog școlar, asistent social și consilieri educaționali.
8. Cultura instituțională și mesajele educaționale din spațiul școlii
Holurile școlii reflectă valorile promovate de instituție. La aviziere sunt prezentate mesaje educative și exemple de bune practici. Un element simbolic este „copacul perseverenței”, pe care elevii afișează mesaje despre efort, motivație și progres personal. Pe hol, la intrare, sunt expuse articole din presa locală referitoare la performanțele sportive ale elevilor sau la alte realizări și activități extracurriculare, ceea ce contribuie la valorizarea succesului și implicării elevilor în viața comunității. Școlile publice din Franța sunt instituții laice, în care se promovează valorile democrației și libertatea de exprimare, principii reafirmate în spațiul public mai ales după evenimentele asociate revistei Charlie Hebdo ale căror ecouri în presă sunt ilustrate la avizierul principal al centrului de documentare și informare al școlii. În același timp, sistemul educațional francez include educația pentru stil de viață sănătos, educația pentru multiculturalitate, dezvoltare durabilă, identificarea și combaterea fake-news-ului, precum și educația pentru apărare și securitate, prin care elevii sunt familiarizați cu rolul instituțiilor militare și cu responsabilitățile civice, experți din diverse domenii fiind invitați în sala polivalentă pentru a susține prelegeri despre activitatea și profesia lor.
Prof. Mariana Ciupu
Director adjunct
Școala Gimnazială nr. 4 Suceava
Prof. Mariana Ciupu, de la Școala Gimnazială 4 Suceava: Particularități ale mediului școlar gimnazial din Franța, observate în cadrul mobilității Erasmus la Collège Marie Curie din Troyes
