Președinta PNL Suceava, Angelica Fădor, care este și secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, a anunțat că numărul maxim de posturi în administrația locală se va reduce cu 30%, fără a depăși o reducere de 20% din posturile efectiv ocupate. Reorganizarea se va finaliza pînă pe 1 iulie 2026. Posturile din instituțiile prefectului se reduc cu 25%. Referitor la cheltuielile de personal din ministere, agenții și autorități autonome, acestea scad cu 10%. Excepțiile se referă la învățămînt, spitale, ambulanță, instituții de cultură, apărare și ordine publică.
Angelica Fădor a mai spus: ”Numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor se reduce: de la 9 la 5 pentru premier, de la 4 la 3 pentru ministru, de la 2 la 1 pentru secretar de stat. Reduceri similare pentru aleșii locali”.
În comunicatul președintei PNL Suceava se mai arată: ”Proiectul de modernizare și eficientizare a administrației este mult mai amplu și cuprinde mai multe modificări importante, pe care le vom dezvolta pe capitole separate, în măsura în care acestea se vor implementa.
Statul își diminuează cheltuielile, oprește risipa și creează cadrul pentru un buget sănătos. Reducând cheltuielile de funcționare, avem garanția că nu vor mai fi creșteri de impozite și taxe. Mediul privat a făcut primele sacrificii și a plătit mai mult, acum statul trece la eficientizare. Creăm un stat eficient, fără găuri negre în care să se scurgă banii contribuabililor.
Impactul estimat: reducerea a circa 45.600 de posturi, economii de peste 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei în 2027. PNL mută banii din birocrație în investiții pentru români”.
În ceea ce privește stimularea investițiilor, Angelica Fădor vorbește despre ”ajutoare de stat pentru investiții strategice cu cheltuieli eligibile minime de 1 miliard de lei, sub formă de granturi, credit fiscal, garanții de stat, bonificații de dobândă sau aport la capital; scheme de ajutor de stat pentru investiții sectoriale vizând cercetare-dezvoltare, competitivitate regională, industria prelucrătoare, resurse minerale, tehnologii zero net și industria de apărare; credit fiscal pentru investiții în sectoare cu deficit comercial semnificativ, pe principii economice solide care funcționează deja pe piața europeană, inclusiv preparate farmaceutice, componente electronice, echipamente de comunicații și materiale plastice”.
