
Campania electorală îi ţine pe politicieni ocupaţi. Este categoric o perioadă foarte solicitantă, de aceea o parte dintre ei chiar îşi iau concediu. Alţii însă consideră că fac faţă şi derulează activităţi electorale, teoretic, în timpul liber. Practic, 24 de ore din 24, pentru că la campanie le stă mintea indiferent de oră şi de loc. Probabil că aşa se explică şi faptul că şefii din Primărie, adică primarul şi viceprimarii, dar şi directorul de la Domeniul Public, toţi candidaţi, au uitat să dispună sau să execute ridicarea căsuţelor de lemn de pe esplanada Casei de Cultură, deşi de la Paşti, sărbătoare pentru care s-au amplasat respectivele căbănuţe, au trecut deja 25 de zile, aproape patru săptămîni. Culmea este că nici măcar nu sînt folosite. Din cele 20 de căsuţe, vreo cinci se deschid şi nici alea în fiecare zi. Cît despre tradiţiile bucovinene aşa zis promovate la astfel de tîrguri, greu de comentat. Într-una dintre căsuţe se vinde Kurtos, cozonac secuiesc, în alta, vată de zahăr şi vin vărsat. Discutabile sînt şi produsele meşteşugite tradiţional, care s-au transformat mai degrabă în produse hand-made şi-atît şi care se vînd în vreo 3 dintre căsuţele cu pricina. Restul sînt închise, stau paravan Casei de Cultură, dar cui pasă de estetică? Între timp, vremea s-a mai încălzit şi poate domnii de la Primărie n-au sesizat că espalanada s-a umplut de familii cu copii care ar putea beneficia de spaţiul din centrul oraşului mai eficient. Umblă vorba prin tîrg că cineva le-ar ţine intenţionat acolo pentru ca o anume terasă, concurentă alteia, să rămînă la dos, ceea ce nu mi se pare totuşi cea mai plauzibilă variantă. Am să pun totul, aşa cum spuneam, pe seama programului aglomerat şi a preocupărilor mai puţin administrative ale conducerii Primăriei. Şi tocmai de aceea voi veni în sprijinul autorităţilor, să le reamintesc de cele 20 de caşcarabete care zac fără rost în centrul Sucevei. Şi, apropos, ar fi indicat să fie demontate şi decoraţiunile luminoase folosite la Crăciun, cu mesajul „Sărbători fericite” – în caz că ne raportăm la acelaşi calendar.






