De obicei, veştile rele nu vin niciodată singure, ci sînt însoţite de alte veşti rele. Totuşi, din an în Paşti mai vin şi veşti bune, care şi ele sînt însoţite la rîndul lor de alte veşti bune. De pildă, inaugurarea Secţiei de Îngrijiri Paliative a Spitalului Judeţean, la care au participat managerul Vasile Rîmbu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a fost însoţită de vestea privind înfiinţarea unui centru de excelenţă. Domnul Flutur a spus că Spitalul Judeţean, aflat în subordinea Consiliului Judeţean, a prins o finanţare europeană de 2,4 milioane de euro pentru înfiinţarea acestui centru. În cadrul acestuia va fi instruit personalul medical, pentru ca performanţele acestuia să crească. Mai direct spus, medicii şi asistentele îşi vor îmbogăţi cunoştinţele profesionale şi vor fi şcolite cum să se comporte mai bine cu pacientul. Scump proiect, chiar foarte scump acest proiect. Fiecare angajat ar trebui să se perfecţioneze singur şi nu ar trebui ca spitalul la care este salariat să facă asta. Totuşi, într-un domeniu atît de sensibil şi de la care aşteptările sînt foarte mari e nevoie şi de un cadru centralizat şi profesionalizat de pregătire. Totodată, e vorba despre bani europeni, bani pe care România îi accesează atît de greu. Decît să atragem fonduri pentru nişte staţii de epurare a apei care nu vor fi folosite niciodată şi pentru nişte spectacole care durează cîteva ore şi apoi se duc ca nouri lungi pe şesuri, mai bun şi mai sănătos e un centru pentru pregătirea personalului medical. În Spitalul Judeţean Suceava s-au băgat şi se bagă bani în saloane şi în sălile de operaţii, în aparatură şi în salariile medicilor, se construiesc locuinţe pentru personalul medical, iar acum se face acest centru de instruire. În aceste condiţii, spitalul sucevean ar trebui ca încet, dar sigur să devină unul dintre cele mai performante şi căutate spitale din ţară. Chiar că ar trebui.
Chiar că ar trebui
