An de an, tot mai multe fete din judeţul Suceava devin mame. În primele luni ale lui 2015 două minore de doar 14 ani au născut iar o a treia, de aceeaşi vârstă, este însărcinată. Anul trecut 12 fete cu vîrste între 13 şi 17 ani au născut, iar numărul lor ar fi fost mai mare dacă nu s-ar fi recurs la avort. Este trist şi îngrijorător cum societatea noastră permite încă asemenea anomalii. Evident, aceste mame-copil sunt victime ale familiilor lor, ale lipsei de educaţie şi ale unui sistem de protecţie care nu reuşeşte să le salveze pe toate. E adevărat că tot acest sistem- lucrătorii sociali de la Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sînt cam singurii care fac ceva, le ţin evidenţa, le ascultă, le analizează, le consiliază, iar statul le oferă o formă de ajutor social. Concluziile psihologilor vorbesc despre sexualizarea prematură, lipsa educaţiei sexuale, lipsa comunicării copii – părinţi pe marginea acestui subiect, vulnerabilitate la şantajul sentimental, nerecunoaşterea de către unele minore a semnelor care anunţă abuzul sexual, chiar de la vîrste fragede. Pentru aceste fete, statutul de mamă înseamnă şi mai multe obstacole sociale: prejudecăţile, sărăcia, lipsa şansei de a învăţa şi de a munci. Iar bebeluşul devine o victimă colaterală sigură. Ţara cu cele mai puţine mame minore şi sarcini nedorite este Olanda. Studiile sociologice arată că majoritatea tinerilor spun că prima lor experienţă sexuală a fost de bună voie şi plăcută. Motivul? Educaţia sexuală începe la grădiniţă. Nu vă impacientaţi, că nu-i învaţă nimeni pe copiii de patru ani cum să facă copii, ci despre ce înseamnă iubire, despre îmbrăţişări şi atingeri fireşti sau nefireşti vîrstei lor, în funcţie de persoanele cu care interacţionează. Educaţia sexuală este obligatorie încă din primele clase tocmai pentru siguranţa copilului. Mai tîrziu, la opt ani, învaţă noţiuni de anatomie şi diferenţele de gen, iar copiii sînt încurajaţi să întrebe. Orice. Totul în jurul unei singure noţiuni: dragoste. În România asemenea ore în programa şcolară ar putea deveni subiect de scandal şi dezbatere la televizor. Pudoarea însă nu apără pe nimeni, iar noaptea minţii nici atît. Reforma în învăţămînt nu se mai opreşte niciodată. Se vorbeşte despre noi modificări în sistem, dar subiectele sînt mereu aceleaşi. Nimic serios, nimic care să ajute cu adevărat la devenirea copiilor noştri.
Alina Mihăescu
