Prostul nu e prost destul pînă nu e și fudul. Au spus-o clar și concis niștre strămoși înțelepți, fini sociologi, cu simț de observație și capacitate analitică. Acesta este unul dintre acele adevăruri ancestrale care nu se schimbă niciodată, parte din ADN-ul nostru. Românii, cei cu școală, sînt, în majoritate, necompetitivi și nepregătiți. Ce mai e azi un absolvent de liceu, un deținător de diplomă de bacalaureat sau chiar un individ cu studii superioare? Unoeri nu se diferențiază cu nimic față de un simplu deținător de buletin de identitate, care se dă din oficiu. La așa forță de muncă, așa piață, așa eficiență economică și așa nivel de trai. E ca la ciorbă, dacă pui ingrediente bune, iese bună, dacă nu, nu. Majoritatea, căci ea e cea vizată, are un nivel scăzut de productivitate, e nemulțumită de locul de muncă pe care-l are, dacă îl are, e prost plătită și nemulțumită. E drept că școala nu e pentru toți, dar s-a dovedit că unde-a fost să fie a adus și ceva lumină. Istețime însă trebuie și ca să înțelegi că școala nu e suficientă sau că nu orice școală te face om. Iar statisticile arată că asta e problema noastră. Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Mentalitatea părinților, în special a celor de la oraș, care, de fapt, sînt abia scăpătați între betoane, face ca școala profesională să aibă un statut de mîna a doua, în ciuda faptului că este singura care-i învață pe tineri o meserie. Așa se face că se înscriu cu miile la facultate, termină cu chiu cu vai și alte ajutoare tot felul de pretinse școli superioare și îngroașă rîndurile șomerilor. Totul pentru orgoliul părinților, ei înșiși victime ale unui sistem și produse ale aceleiași școli. Specialiştii în resurse umane spun că o rezolvare a problemelor de pe piaţa muncii poate fi orientarea corectă a tinerilor, în condiţiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat bacalaureatul. Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un an. Structura şomajului, după nivelul de instruire, ne arată că 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%. Da, școala e șansa noastră, dar nu orice școală și nu pentru oricine.
