Unul dintre subiectele momentului are legătură directă cu lumea academică. Publicarea a zeci de cărţi de către diverşi puşcăriaşi pentru a-şi diminua pedeapsa, girate într-un fel ca lucrări ştiinţifice de către profesori universitari şi cercetători, plasează din nou suspiciuni asupra unei zone despre care ne-ar fi plăcut s-o ştim virgină. Încă o dată e pusă la îndoială verticalitatea unora despre care am fi preferat să credem că sînt mai buni decît majoritatea. Dar, iată că şcoala şi cunoaşterea nu-l face pe omul supus şi el greşelii, supraom. Şi totuşi e nevoie de o reabilitare a acestei zone. Doctoratele trebuie să redevină ceea ce au fost, iar produsele studiilor academice trebuie să fie mai degrabă de calitate, decît multe. Deşi nu-i prea bagă nimeni în seamă, studenţii demonstrează că sînt nu doar buni observatori ai fenomenului, dar au şi soluţii. In cadrul unui studiu, intitulat „Universităţile ‘copy-paste’: fenomenul plagiatului şi impostura academică în învăţămîntul superior românesc – perspectiva studenţilor„, tinerii avertizează că „numeroasele scandaluri de plagiat, si mai ales cele care au avut ca principali actori persoane cu funcţii foarte înalte în administraţia publică, au deteriorat percepţia externă asupra învăţămîntului superior românesc, generînd prejudicii de imagine greu de estimat”. Universităţile „copy-paste” pot dispărea doar dacă elevii sînt formaţi „în spiritul eticii şi integrităţii academice”, dacă se vor aplica sancţiuni extrem de dure, dacă şcolile doctorale vor fi reevaluate, iar profesorii conducători de doctorate sînt evaluaţi periodic. Se vede treabă că studenţii, cei care sînt de fapt posibili viitori doctranzi, înţeleg să-şi înăsprească accesul, preferă să fie suspuşi ei înşişi unei severităţi sporite, de dragul unei competiţii corecte. Cu alte cuvinte, hai să nu ne mai furăm singuri căciula şi să nu mai acceptăm unanim că asta e singura metodă de a urca pe scara ierarhică şi că altfel nu se poate. Da, va fi probabil mai dificil, dar şi satisfacţia pe măsură. Din ce ne relevă realitatea, nu e nevoie să fii deja foarte sus în sistem ca să fii şi corect. De multe ori ideile bune sînt simple şi pornesc doar dintr-o reală nevoie de onestitate, nu din titluri de doctor sau din calitatea de scriitor, indiferent de care parte a gratiilor s-ar afla semnatarul.
Alina Mihăescu