La 17 noiembrie 2015 Guvernul Cioloş depunea jurămîntul la Palatul Cotroceni. Atunci, ca şi înaintea momentului festiv, Dacian Ciloş a prezentat poporului programul de guvernare. „Oamenii aşteaptă acum o schimbare a felului de a administra interesul public. Ne asumăm un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact”, a declarat premierul. Printre cele cîteva chestiuni considerate prioritare, cea care mi-a atras în mod special atenţia şi pe care am reţinut-o a fost reforma administraţiei publice pe criteriul competitivităţii. Poate tocmai pentru că e o nevoie pe care o resimţim cu toţii. Au trecut aproape 5 luni de atunci şi a venit, se pare, vremea reformei aparatului birocratic. Premierul a anunţat deja că de lunea viitoare va prezenta în Parlament primele propuneri de reformă în administraţie, iar în lunile aprilie şi mai va organiza dezbateri publice pe această temă. Astfel, în iunie, după alegerile locale, Guvernul va fi capabil să prezinte un pachet de reforme în domeniu. Încurajator este faptul că premierul pare a-şi îndrepta atenţia exact în zona care doare: aceea a funcţionarului public. Cu tot respectul pentru cei care-şi fac treaba şi merită să ocupe poziţiile pe care le ocupă, românii ştiu că în instituţiile statului lucrătorii fac multe: fac hîrtii, documente, situaţii, statistici, pentru că n-au încotro şi cere şeful, dar cînd mai vine şi cetăţeanul cu vreo solicitare, totul se transformă în corvoadă iar rezolvarea ei în favor. Favorul n-ar trebui să rămînă nerăsplătit iar românului nu-i place să rămînă dator. O mînă spală pe alta şi teoretic, toată lumea e mulţumită. Practic, nu. Aşa că, a mai spus premierul Cioloş că obiectivul acestui pachet de măsuri privind reformarea administraţiei are în vedere competenţa, transparenţa şi profesionalismul atît în procesul de recrutare a funcţionarilor publici, cît şi în evoluţia carierei lor. Mă-ntreb cum va proceda oare? Să-i dea pe toţi afară nu se poate, să le reseteze complet creierele nici atît. Pînă la urmă, e o chestiune de interes naţional iar o dezbatere publică e perfect justificată. Nu staţi deoparte dacă vreţi o schimbare, nu de alta, dar toţi sîntem implicaţi. Ştiţi cum e, şpaga nu doar se ia, ci se şi dă.
