Preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a fost într-o nouă deplasare externă. Unul dintre însoţitorii domnului Flutur a trimis presei locale fotografii şi informaţii legate de întîlnirile pe care acesta le-a avut. Preşedintele Consiliului Judeţean ar fi avut discuţii cu oficialităţi din regiunea Schwaben în cadrul cărora a abordat problema înfiinţării de curse aeriene pe ruta Suceava – Memmingen. Domnul Flutur şi cei împreună cu dînsul au vorbit şi despre eventuale colaborări în domeniile universitar şi medical şi cică preşedintele ar fi deschis sesiunea dedicată României de la Tîrgul de investiţii de la Munchen. Presa locală, cumincioară ca de obicei, a înghiţit pe nemestecate tot ce-a trimis însoţitorul lui Gheorghe Flutur, Niculai Barbă, adică, şi a dat publicităţii noile isprăvi ale preşedintelui Consiliului Judeţean. Dar, de unde poate şti presa că lucrurile au stat aşa cum au fost ele comunicate de consilierul personal al lui Gheorghe Flutur? Poate că domnul preşedinte a fost primit din politeţe de către autorităţile germane, care în timpul discuţiilor i-au tăiat elegant elanul. Poate că domnul preşedinte şi compania şi-au ocupat cea mai mare parte a timpului bătînd magazinele şi făcînd cumpărături pentru cei dragi. Gheorghe Flutur tratează presa ca şi cum aceasta ar fi angajata sa şi ar fi obligată să comunice public tot ceea ce-i convine acestuia. Presa locală este tratată ca şi cum ar fi o agenţie de PR pe care domnul Flutur o plăteşte din banii săi. Presa, prin reprezentanţii săi, ar trebui să facă parte din delegaţiile Consiliului Judeţean, pentru a vedea cu ochii ei ce se întîmplă şi pentru a relata obiectiv cu ce se ocupă Gheorghe Flutur şi compania în astfel de deplasări. Presa, fiind săracă, nu-şi permite să plătească deplasarea, cazarea şi masa reprezentanţilor săi. Însă, Consiliul Judeţean, care aruncă cu banii în stînga şi-n dreapta, nu ar sărăci dacă ar lua măcar cîte un jurnalist-doi, prin rotaţie, în excursiile sale. Asta nu înseamnă cerşetorie, înseamnă normalitate. Dar de unde atîta normalitate la noi? S-a ajuns aici din vina noastră, a tuturor celor din presă, care îi permitem atît de multe lui Gheorghe Flutur. Şi dacă a văzut că merge, de ce domnul Flutur nu ar considera presa propria sa firmă de PR?
