Starea de sănătate a populaţiei este şi nu este o chestiune de interes public. Adică, teoretic este, sîntem cu toţii de acord că autorităţilor ar trebui să le pese şi să facă tot posibilul ca oamenii muncii să fie cît mai sănătoşi iar în caz de nevoie, să aibă acces la medici şi la medicamente. Practic, nu e aşa, căci Doamne fereşte să fi avut nevoie de ajutor medical zilele acestea, de Paşti, că nu ştiu ce-ar fi obţinut. O singură farmacie de pe raza municipiului Suceava a avut program de funcţionare non-stop în perioada sărbătorilor pascale, cea de lîngă Spitalul Judeţean. E adevărat că n-a murit nimeni din asta, dar sănătatea populaţiei n-ar trebui să depindă de disponibilitatea unor oameni de afaceri care deţin farmacii. E adevărat şi faptul că e Paştele pentru toată lumea şi că oricine are dreptul să fie liber la astfel de sărbători. Trăim totuşi într-o lume în care, în anumite domenii, nu se poate pune lacătul pe uşă şi pleca la ciocnit ouă. Iar sănătatea este unul dintre acele domenii. Urgenţele, slavă Domnului, funcţionează orice-ar fi, iar dacă e să ne luăm după scriptură şi Isus a vindecat în zi de sărbătoare. Este deci o chestiune de comoditate. Astfel, aproximativ 100 de mii de suceveni au avut la dispoziţie non-stop o singură farmacie. Nu e mare Suceava, dar nici uşor nu e să vii în miez de noapte din Burdujeni dacă ai vreo urgenţă. Nu s-ar fi găsit oare posibilitatea să fie deschise încă vreo trei farmacii, distribuite cît de cît pe cartiere? N-am auzit să se întîmple nenorociri dar în primele două zile de Paşti, la Urgenţele Spitalului Judeţean au ajuns 563 de persoane. Marea majoritate a acestora n-au fost internate în spital, ceea ce înseamnă că au plecat acasă, cel mai probabil cu o reţetă în buzunar. Dacă s-a întîmplat peste noapte şi au avut inspiraţia de a intra în farmacia Dorna Fram 68 au fost, să zicem norocoşi, dacă nu, au avut de bătut drumul, iar cînd eşti bolnav numai de asta nu-ţi arde. Ştim că farmaciile sînt afaceri particulare iar programul acestora ţine de deciziile interne, dar faptul că deservesc întreaga populaţie în caz de nevoie ar putea impune, poate, un regim special de asigurare a permanenţei. Prin rotaţie, poate, că n-o fi un capăt de lume.
Alina Mihăescu
