La Mănăstirea Voroneţ a avut loc un Te Deum cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la reînvierea vieţii monahale. În 1785, mănăstirea a fost desfiinţată, iar chiliile au fost distruse. De acest lucru s-a ocupat Imperiul Austro-Ungar, care cucerise zona şi o botezase Bucovina. Mănăstirea Voroneţ reprezintă o ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Maica Stareţă, Irina Pîntescu, a declarat pentru „Crai Nou”: „În 1991, după 206 ani de cînd călugării ieşeau pe poarta mănăstirii plîngînd, iar porţile se închideau în urma lor din cauza stăpînirii străine, la 1 aprilie 1991, din nou porţile s-au deschis pentru trei călugăriţe smerite, care veneau, cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi al Sfîntului Daniil Sihastrul, să reînnoade ceea ce a fost rupt de o stăpînire străină”. După cum se ştie, judeţul Suceava este promovat în ţară şi în lume sub numele de Bucovina. Consiliul Judeţean Suceava are tot felul de programe turistice cu Bucovina în coadă, cum ar fi „Paşte în Bucovina” şi „Crăciun în Bucovina”. În cadrul acestor programe, turiştii sînt invitaţi să mănînce, să bea, să aia, să aialaltă şi să viziteze mănăstirile. Printre mănăstirile cu care Suceava-Bucovina se laudă este şi cea de la Voroneţ. Mănăstirea, aşa cum am spus, reprezintă o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, cel care a fost domnitor al Moldovei, şi nu al Bucovinei. Vă reamintesc, mănăstirea a fost golită de călugări în 1785, iar de acest lucru s-au ocupat austro-ungarii. „Stăpînirea străină”, cum le-a spus maica stareţă acestora. Totuşi, măicuţa nu pare deranjată de faptul că autorităţile laice ale judeţului au reînviat Bucovina austro-ungară. Niciodată maica stareţă nu a spus că mănăstirile sînt ale Moldovei. Aştept cu emoţie ziua în care autorităţile politico-administrative, din dorinţa de a atrage turişti din Turcia, vor organiza manifestări dedicate turcilor care i-au snopit în bătaie pe oştenii lui Ştefan şi ai urmaşilor acestuia. Manifestări care, evident, vor avea loc la Mănăstirea Putna, la mormîntul lui Ştefan cel Mare.
Sărbătoarea turcilor, la Mănăstirea Putna
