Ştefan cel Mare, avocatul Fondului Bisericesc

Înaltul Pimen are o nouă strategie legată de procesul pe care fundaţia particulară pe care o conduce îl are cu Statul Român pentru 166.000 de hectare de pădure. Preşedintele Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei vrea să sensibilizeze opinia publică. Lucru pe care nu l-a făcut mai deloc din 2000 încoace, de cînd a dat în judecată Statul Român, solicitînd o suprafaţă imensă de pădure. Pe o pagină şi ceva din „Monitorul de Suceava” se lăbărţează un articol în care ni se spune cît de atent cu pădurea este Ocolul Silvic „Silva-Bucovina”, un  ocol silvic privat al cărui sediu se află în imediata apropiere a Mănăstirii „Sf. Ioan”. Ocolul silvic are grijă de aproape 8.500 de hectare de pădure aparţinînd diferitelor unităţi de cult de pe raza judeţului. Şeful Ocolului „Silva-Bucovina”, Rareş Hrestic, vorbeşte şi despre investiţiile făcute în fondul forestier, dar şi despre actele de caritate de care beneficiază pensionarii, sinistraţii şi căminele de bătrîni. Pentru ca articolul să capete o mai mare greutate i se dă cuvîntul şi arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltul Pimen, care spune cîte lucruri minunate s-ar face cu lemnul şi cu banii obţinuţi din exploatare dacă 166.000 de hectare de pădure vor ajunge în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Pimen Suceveanul i-a enumerat pe principalii beneficiari ai unui eventual transfer de proprietate: „Localnicii, persoanele aflate în dificultăţi materiale, instituţiile de învăţămînt şi cultură din judeţ, precum şi nestematele noastre, valori de patrimoniu din Bucovina, vechile mănăstiri şi parohii”. Foarte frumos. Însă, Înaltul Pimen n-a explicat nici pînă în ziua de astăzi ce s-a întîmplat cu banii obţinuţi din exploatarea celor 90.000 de hectare de pădure pe care i le-a făcut cadou fostul premier PSD Adrian Năstase, înainte de campania electorală din 2004. Vorbim despre pădurea care a fost în administrarea Arhiepiscopiei timp de 6 luni. Fundaţia particulară condusă de Înaltul Pimen n-a reuşit să convingă pînă acum instanţele de judecată că este îndreptăţită să primească 166.000 de hectare de pădure. Poate va reuşi de-acum încolo. La procesul care se desfăşoară în prezent la Curtea de Apel Cluj, unul din avocaţii Fondului a citit un document care ar fi fost semnat în anul 1503 de Ştefan cel Mare. Un document prin care domnitorul confirmă toate „daniile şi privilegiile” acordate Mănăstirii Putna. Poate că Fondul Bisericesc ar trebui să umble şi după documente emise de Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă, Ştefan Tomşa, Alexandru Coconul, Dimitrie Cantemir şi alţi domnitori ai Moldovei. Să fie acolo şi să nu trebuiască la procesul în care cei care-l manevrează pe Înaltul Pimen vor să ne întoarcem cu cîteva secole în urmă.tab marti 8 nov