Şi a venit la Suceava o delegaţie din Jiaxing, un oraş din China cu 3,8 milioane de locuitori. Un oraş care s-ar putea înfrăţi cu Suceava noastră care are pînă într-o sută de mii de locuitori. Dacă va fi să ne facem fraţi cu chinezii, atunci vom face împreună lucruri pe partea administrativă şi culturală. Nu ştiu exact ce, dar aşa s-a comunicat oficial la finalul întîlnirii chinezo-sucevene. Dar pe partea economică? Pe partea economică nu se va putea face nimic. Primarul Ion Lungu a explicat că, după cum se ştie, China nu face parte din Uniunea Europeană, aşa cum face România. Noi, fiind europeni, trebuie să respectăm legile UE, care spun că fără licitaţie nici iarba nu creşte. Or chinezii nu le au pe astea cu licitaţiile. Şi mi-am adus brusc aminte că prin 2003-2004, din ordinul PSD, şapte comune sucevene au fost făcut oraşe peste noapte. Asta, ca să arătăm Uniunii Europene că o ducem din ce în ce mai bine şi că merităm să facem parte din clubul select cu capitala la Bruxelles. Sătenii de la oraşe s-au trezit cu impozite şi taxe mai mari, dar şi că nu pot accesa fonduri europene prin programele destinate localităţilor rurale, pentru că ei deveniseră trăitori în localităţi urbane. În ceea ce priveşte fondurile destinate oraşelor, pe acestea nu puteau pune mîna din cauza concurenţei cu oraşele vechi. Revenind la oaspeţii chinezi, aceştia sînt aşteptaţi cu braţele deschise de ţările din Vestul Europei, care ştiu să ocolească directivele europene atunci cînd vine vorba să facă rost de bani. O vorbă veche românească spune că legile sînt pentru căţei. Pentru căţeii care latră fără să-i bage nimeni în seamă prin faţa porţilor caselor din Suceava noastră rurală. Suceava, la fel ca întreaga Românie, este un fel de comună făcută oraş la apelul de seară, care oficial este în căruţă, dar care, practic, nu-i nici în căruţă, nici în teleguţă.
