Suceava nu e doar Bucovina

Nu ştiu cîţi dintre suceveni cunosc faptul că Petru Rareş este înmormîntat la Mănăstirea Probota din Dolhasca. Şi că alături de domnitor îşi dorm somnul de veci soţia sa, doamna Elena, şi cele două fiice ale lor, Samfira şi Eftimia. Biserica Mănăstirii Probota, ctitorie a lui Petru Rareş, este inclusă în patrimoniul UNESCO. În numărul din noiembrie al acestui an al prestigioasei reviste „Historia” este publicat un articol intitulat „Pe urmele primilor voievozi ai Moldovei”, iar parte din rezumat sună aşa: „În sudul judeţului Suceava, zonă care nu a făcut parte din Bucovina istorică, intrată sub stăpînire asutriacă, se află Baia, prima capitală a Ţării Moldovei, precum şi Mănăstirea Probota, care a servit drept necropolă domnească în secolele XVI-XVII şi a cărei biserică este inclusă în patrimoniul UNESCO începînd din 1993”. Despre sudul judeţului nostru „Historia” mai notează că „din nefericire, nu beneficiază de atenţia meritată, nici din partea turiştilor, nici din partea autorităţilor. Infrastructura turistică este destul de săracă, pensiunile, hotelurile şi restaurantele fiind o raritate în afara oraşului Fălticeni. Însă zona merită vizitată, fie şi numai în trecere spre Bucovina. Locurile sînt încărcate de istorie, iar oamenii sînt extrem de primitori”. Îmi aduc aminte că, nu de mult, primarul Cătălin Coman se plîngea că zona Fălticeni este dată uitării, insistîndu-de doar pentru promovarea părţii din judeţul Suceava care a fost în Bucovina: „Există o graniță nefirească între Bucovina și restul județului. Este o graniță artificială. Tot se vehiculează Bucovina, că Bucovina face, că Bucovina drege și se trage granița care a fost odată pe timpul Imperiului care trecea pe la Bunești, pe la Cornu Luncii. Era o graniță. Așa a fost atunci. Nu cred că e normal și firesc să reinventăm această graniță. E Bucovina pînă la Bunești. Așa a fost, dar și noi cei din Regat și cei care sînt de la Cumpărătura sîntem suceveni cu toții și cred că o modalitate de promovare a Bucovinei odată cu noi e normal să se întîmple. Vorbim de Fălticeni, de mănăstirea Probota care are « un mare păcat », nu e în Bucovina”. Evident, Cătălin Coman a vorbit ca să fie auzit de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, bucovineanul Gheorghe Flutur. Acum, că a vorbit şi „Historia”, sunetul a devenit mult mai puternic şi poate va auzi domnul Flutur. Chiar dacă-i mult zgomot de la manifestările dedicate Centenarului Unirii Bucovinei cu Ţara.