Am un bun amic care mi-a povestit despre Carmen Anton și despre Oana Căldăruș. Apoi mi-a vorbit despre Cristina, despre o altă Cristina, despre Petruța, Diana, Dana și doamna Lăcătuș. Și, în fine, mi-a povestit despre Ramona, Mirela, Denisa și Andreea. Primele două sînt doctorițe, următoarele sînt asistente medicale, iar prenumele din ultimul lot sînt ale unor infirmiere. Amicul meu face dializă de ani de zile la clinica ”B Braun” de pe strada Universității din municipiul Suceava. Merge o dată la două zile pentru tratament, cînd dimineața, cînd după amiaza. Într-o vreme mergea de dimineață, dar pentru că după aceea nu mai era bun de nimic toată ziua a vorbit cu doamnele de la centrul de dializă și l-au mutat după amiaza. Programul de lucru al centrului este de 16 ore, în cadrul acestuia fiind tratați aproximativ 150 de bolnavi pe zi din mai multe zone ale județului. Amicul mi-a vorbit despre doctorițele, asistentele și infirmierele cu care intră în contact o dată la două zile ca despre niște lucrătoare profesioniste și care se poartă foarte frumos cu pacienții. Se discută foarte multe la modul laudativ despre cadrele medicale care au fost și sînt în prima linie în lupta cu noul coronavirus, adică despre cadrele medicale din diferite secții ale spitalelor. Dar domnișoarele și doamnele de la centrul de dializă la care fac referire în ce linie sînt? Cînd sistemul medical era în colaps, spitalul primind numai cazurile COVID, iar cabinetele medicale de specialitate fiind închise, la fel ca unele dintre cabinetele medicilor de familie, centrul de dializă ”B. Braun” a continuat să funcționeze, în ciuda riscurilor la care angajații acestuia se expuneau. Dacă acest centru s-ar fi închis, atunci pacienții acestuia ar fi fost în pericol de moarte, iar unii dintre ei chiar ar fi murit. Pînă la urmă nu știu în ce linie sînt domnișoarele și doamnele de la ”B. Braun”, dar știu că datorită lor sute de suceveni încă se mai pot bucura, mai mult sau mai puțin, de viață.
Foto credit: B Braun
