
„Sîntem aproape să avem din nou teatru adevărat la Suceava” a declarat recent primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. De multe ori într-o discuţie, ca să nu existe dubii, e bine să stabileşti, ca într-un contract, definiţiile termenilor pe care îi foloseşti. Căci, mi-e teamă, la mijloc s-a strecurat din nou o neînţelegere, ca să nu-l acuz pe domnul primar de promisiuni deşarte, de vorbe-n vînt. Aproape, departe, nici nu mai contează foarte tare cînd vine vorba de teatru la Suceava. Dar nu la adverbul de timp făceam referire cînd vorbeam de neînţelegerea exactă a termenilor în exprimarea domnului Lungu, ci la noţiunea de teatru adevărat. E chiar ilar să ne imaginăm ce înţelege prin teatru adevărat primarul unui oraş care nu are teatru, nu are cinematograf, nu are nicio sală de spectacole proprie, care suferă deplin la capitolul cultură. Este primarul care se află la sfîrşitul celui de-al treilea mandat, care vreme de 11 ani ne-a vorbit despre proiectele sale în materie de infrastructură pentru cultură şi care ne vorbeşte în continuare. Numai că, e bine de ştiut şi imperios necesar de subliniat, faptul că finalizarea lucrărilor la Centrul Cultural Bucovina, chiar de-ar fi să se întîmple întocmai şi la timp, nu este acelaşi lucru cu a avea o trupă de teatru profesionist. Să fim serioşi, Suceava, un oraş care nu are bani pentru mare lucru, care-şi drămuieşte bugetul şi care nu se avîntă în investiţii, n-are nicio şansă să poată ţine în spate o trupă de actori profesionişti. Ca să asiguri un loc de muncă permanent unor actori, regizori, scenarişti, costumieri, garderobieri, recuziteri, etcaetera, e nevoie de un buget serios, plus apartamente de serviciu. Asta la prima strigare, că dacă e să faci un calcul pe hîrtie să vezi cît te costă, pe tine, municipalitate, întreţinerea unei trupe de teatru şi funcţionarea ei eficient, sumele vor creşte considerabil. În vremurile pe care le trăim, nici teatrul nu mai e ce-a fost şi nici în oraşele cu tradiţie spectacolele nu se mai fac cum se făceau odată. Se lucrează cu specialişti, pe proiecte, cu producători. Suceava n-are de niciunele: nici specilişti, nici bani ca să plătească specialişti. Că dacă se gîndeşte domnul primar să dea unui funcţionar din Primărie sau de pe la Centrul Cultural, o atribuţie suplimentară care să prevadă activitatea de teatru, n-am făcut nimic. Dar ce ne costă să vorbim despre teatru, spectacolul prinde întotdeauna bine la public… sau la electorat, oricum s-ar numi.
Alina Mihăescu






