Ajunsesem deja la liceu cînd s-a schimbat singurul sistem de învățămînt pe care-l cunoscusem, acela care presupunea uniformă obligatorie. A fost o bucurie, renunțarea la uniformă fiind percepută pentru acea vîrstă, ca una dintre victoriile momentului. Altele erau chestiunile importante ce-ar fi trebuit să se modifice în învățămînt după 1989, dar pentru că, de fapt, nu ni se explicase și nu înțelesesem niciodată de ce-ar fi bună uniforma, am ales schimbarea cea mai la-ndemînă, cel mai ușor de făcut și am crezut că totul va fi altfel, evident, mai bine. Au trecut ani și odată cu ei sistemul de învățămînt s-a deteriorat dramatic în încercările nereușite și fără de sfîrșit de reformare. De fapt, același tip de schimbare fără fond. Niciodată nu s-au înțeles corect motivațiile, așa că eșecul era inerent. Constanta ultimilor 25 de ani în domeniul educației a fost faptul că niciunul dintre reformatori n-a ținut cont de beneficiar, adică de elev. În ultima vreme se vehiculează ideea reintroducerii uniformelor în școli. Obligatoriu. Logica și bunul simț impun și o motivație pentru o astfel de decizie, o motivație care să aducă elevului un plus de valoare. Inițiatorii acestui proiect, respectiv un grup de deputați PSD, au și explicat propunerea, dar nu vă gîndiți că din punctul lor de vedere elevul ar avea ceva de cîștigat. Deloc surprinzător, motivația lor nu are nicio legătură cu identitatea unității de învățămînt, cu mîndria de a fi parte a unei comunități, cu imaginea și stima de sine. Nu ia nimeni în seamă astfel de baliverne, la noi, spun parlamentarii, elevii din învăţământul preşcolar şi preuniversitar de stat şi privat ar trebui să poarte uniforme pentru că acest lucru ar duce la prevenirea și combaterea violenței în școli. Cînd spun asta, au probabil în minte o uniformă pe modelul jucătorilor de hochei, cu pernuțe și apărători. Și mai cred deputații cu pricina că o uniformă ar impune o anumită disciplină, respect şi bun gust. Domnilor, aceste trei calități nu se impun, ci se cîștigă, nu cu uniforma, ci cu educația. Cireașa de pe tort însă în ceea ce privește beneficiile purtării unei uniforme, în opinia aleșilor social-democrați, este „menţinerea decenţei, evitîndu-se situaţiile în care fetiţele care poartă fuste scurte atrag privirile băieţilor din clasă sau din şcoală”. Acesta este nivelul la care parlamentarii noștri iau decizii, fac legi, conduc. Asta vor ei să facă pentru primenirea școlii românești. Uniforma e bună, domnilor, dar din cu totul alte motive decît credeți dumneavoastră. Iar faptul că vă gîndiți la fetițe și la fustele lor scurte pe mine mă strînge în spate. Un psiholog, acolo, la Palatul Parlamentului, există? Uniforma e bună, domnilor, dar așa cum nu s-a reformat învățămîntul prin renunțarea la uniformă, nu se va schimba nimic esențial nici prin reintroducerea ei.
Alina Mihăescu
