E 8 martie, un moment de frivole manifestări spre bucuria multor cetăţence. La cum stau lucrurile însă, nu cadrează tocmai bine cu o sărbătoare, ci mai degrabă cu o pomenire, pe principiul „despre morţi, numai de bine”. E drept că tocmai asta declanşează nevoia imperioasă a tragerii unui semnal de alarmă. Cu prilejul acestei zile internaţionale, Institutul Naţional de Statistică a pus la dispoziţia mass-media o selecţie de date şi informaţii statistice menite, mai degrabă, să ne pună pe gînduri sau să tragem, consolator, concluzia că asta-i lumea în care trăim. Şi totuşi bucăţica noastră, aşa rea cum e ea, e mai bună decît a altora. În România femeile sînt majoritare, reprezintă peste 51% din populaţia ţării. Cele mai multe locuiesc la oraş, dar diferenţa nu e semnificativă căci 49,9% continuă să trăiască la ţară. Şi poate tocmai de aceea populaţia feminină este mai îmbătrînită, cu 3,1 ani faţă de cea masculină. Şi totuşi, în mediul rural găsim cele mai multe femei vîrstnice – peste 53% din totalul femeilor de peste 65 de ani. Aşa numitul contingent fertil al femeilor cu vîrste între 15 şi 49 de ani este format din aproape jumătate din totalul populaţiei feminine 45,8%. Aici vine şi vestea bună. Cea mai mare rată de fertilitate feminină, respectiv născuţii vii la mia de femei s-a înregistrat în judeţul Suceava, 53‰. În general, femeia româncă naşte în medie la vîrsta de 28,2 ani, menţinîndu-se tendinţa de amînare a naşterii. Tradiţional, femeile din mediul rural au continuat să nască la o vîrstă mai tînără comparativ cu cele din urban. Cea mai ridicată vîrstă medie la naşteri s-a înregistrat în Bucureşti, iar cea mai scăzută în Călăraşi şi Giurgiu. Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Curios şi nu prea este că, deşi sîntem în secolul XXI, ponderea copiilor născuţi de către mame casnice e foarte mare, peste 41%, dar în scădere. Nici jumătate, adică 47,3% dintre nou-născuţi au mame salariate. Iar dintre acestea, doar 1,5% lucrează în corpul legislativ al executivului, al înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. Cele mai multe, 23,7% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură. Cu speranţă aflăm că tendinţa de creştere a ponderii mamelor cu pregătire superioară continuă, ca şi vîrsta medie la căsătorie. Acesta e porteretul robot al femeii din România. Vă place?
