Din cei 170 de angajați ai firmei Autotehnorom SRL Suceava, 150 sînt trimiși acasă. Firma, care este cunoscută publicului larg în principal pentru că a lucrat la axialul Dolhasca-Suceava, se află în insolvență.
Administratorul societății de construcții, Vasile Rîpan, a enumerat pentru ”Monitorul de Suceava” cîteva dintre cauzele care au dus la concedieri: scumpirea combustibililor și a materialelor, creșterea cotei de TVA, dezechilibrul financiar cauzat de solicitarea plăților în avans de către furnizori, imposibilitatea de a contracta credite și impactul litigiilor avute cu Consiliul Județean Suceava. Apoi, sînt mai puține contracte pentru lucrări din cauză că mai multe proceduri de achiziție au fost ratate de Autotehnorom ”din diverse cauze independente de voința societății”, spune domnul Rîpan.
Poate că o vină pentru prăbușirea puternicii firme de construcții o are și conducerea acesteia. Însă, în mare parte pare-se că Autotehnorom merge prost din cauza mediului economic ostil în care funcționează. Mărirea TVA-ului decisă de Guvern a adus scumpiri în lanț, lucru care face găuri în bugetul firmelor care au contracte în derulare și care trebuie duse pînă la capăt în baza înțelegerilor inițiale. În general vorbind despre firmele care fac lucrări publice, acestea trebuie să lucreze uneori pe banii lor, care cel mai adesea sînt bani din credite, credite pentru care trebuie să plătească dobîndă. Astfel, profitul se contractă serios. Guvernul a împins bugetul pe anul acesta pînă în urmă cu cîteva săptămîni, iar primăriile fac plățile restante cu întîrziere. Cu întîrziere a făcut plățile și Ministerul Dezvoltării, principalul finanțator al lucrărilor publice din România. Multe dintre lucrări au fost ”înghețate” din lipsă de fonduri. Procedurile de achiziție a lucrărilor sînt tot greoaie. Predictibilitate nu prea există, banii nu prea sînt dați la timp și birocrația a rămas birocrație. Și-așa apar firmele cu probleme care sînt obligate să trimită oameni acasă și de acolo poate, din nou, la muncă în străinătate.
În toate campaniile electorale, candidații, indiferent de culoarea politică, plîng pe umărul oamenilor plecați să-și încerce norocul pe șantierele din lumea largă și promit că vor face totul pentru a-i convinge să se întoarcă acasă. Ca să ce? Ca să rămînă șomeri și să fie nevoiți să plece din nou? Și să o ia de la zero, pentru că locul de unde au plecat s-a ocupat?
